Dincolo de proprietăţile „dumnezeieşti” pe care le are şi pe care nimeni nu le contestă, apa are o istorie fascinantă şi incitantă. De la vastele documentare ştiinţifice şi până la tomurile de tratate scrise de-a lungul vremurilor, apa stârneşte interes şi o sumedenie de întrebări.

Pentru că suntem în plină vară, deci în plină „prietenie” cu apa, se cuvin informaţii noi despre realităţi mai mult sau mai puţin plăcute, dar perfect realiste, în ceea ce priveşte grija pe care trebuie s-o purtăm acestei resurse vitale.

  • Statele arabe, precum Kuweitul, pun semnul egalităţii între apă şi bunul cel mai de preţ. Pentru că este insuficientă, apa se foloseşte până la ultima picătură, fiind importată la schimb cu petrolul.
  • Marea Mediterană a pierdut, în ultimul secol, în medie, câte un milimetru de apă pe an; producerea acestei scăderi se datorează atât diminuării cantităţilor de apă provenite din ploi, cât şi multiplelor baraje ridicate pe cursurile fluviilor care se varsă în ea.
  • Pentru consumul populaţiei umane, sunt disponibile mai puţin de 1% din resursele de apă ale planetei.
  • 1,5 miliarde de locuitori ai planetei, adică un sfert din total, n-au acces la apă potabilă, iar 2,6 miliarde, adică peste două cincimi, n-au acces la salubritate.
  • Apa dulce contaminată şi rezervele de apă ţinute în condiţii neigienice sunt cauza a 10% din totalul îmbolnăvirilor din ţările sărace.
  • Din cercetările şi calculele specialiştilor rezultă că, pe Pământ, există aproximativ 1359 milioane de kilometri cubi de apă, repartizate astfel:
    • 1.322 milioane de kilometri cubi se află în Oceanul Planetar; din cauza cantităţii mari de sare pe care o conţine, această rezervă de apă nu poate fi folosită decât parţial;
    • 28,8 milioane de kilometri cubi măsoară apa conţinută în calotele de gheaţă şi zăpadă de la cei doi poli ai Pământului, precum şi în gheţarii de munte;
    • 8,63 milioane kilometri cubi de apă reprezintă apele continentale; dar nici acestea nu pot fi folosite integral din cauze variate;
    • 4,17 milioane de kilometri cubi de apă se află sub pământ, la adâncimi de până la 1000 de metri;
    • 12.900 kilometri cubi de apă se află în atmosferă, sub formă de vapori, ceaţă şi nori.
  • Amazonul, cea mai mare apă curgătoare de pe glob, varsă în ocean 3 210 kilometri cubi de apă pe an, iar Congo, al doilea fluviu ca mărime din lume, duce în ocean 2 130 kilometri cubi de apă pe an. În total,  apele curgătoare ale Pământului transportă 25. 500 kilometri cubi de lichid pe an, din care, în ocean, ajung 24. 500 kilometri cubi. Cea mai mare cantitate o varsă fluviile din Asia, după care urmează apele din America de Sud, Africa şi America de Nord.
  • Precipitaţiile atmosferice totalizează 520. 000 kilometri cubi de apă pe an.
  • Dacă am repartiza egal cantitatea de 1 359 milioane de kilometri cubi de apă, pe cap de locuitor, indiferent de locul si calitatea ei, ar rezulta că fiecărui om îi revin 400 miliarde de litri.