La începutul lunii iulie, la Constanța, reprezentanții managementului companiilor mari de apă din țară s-au întâlnit cu reprezentanți ai Ministerului Fondurilor Europene, Autorităţii de Management POS Mediu, experți JASPERS şi ai Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Pe agenda întâlnirii, organizată de Asociația Română a Apei, s-au aflat subiecte legate de finanţarea și organizarea sectorului apei din România, aspecte privind evoluția sa viitoare și relația dintre operatori și autoritățile locale, în contextul în care aceștia investesc împreună, pentru modernizarea sistemelor de apă și de canalizare din țară.
Potrivit datelor ARA de bilanț, la sfârșitul anului 2013, operatorii regionali dețineau o cotă de piață de 86% în ce privește serviciile de alimentare cu apă din România, și de 90%, raportat la serviciile de canalizare. La acel moment, 62% din populația României beneficia de servicii de alimentare cu apă, și 45% de servicii de canalizare.
Programele de investiții de anvergură, din fonduri europene, accesate de mai toți operatori mari de apă și canalizare din țară urmăresc creșterea acestor cifre, știut fiind faptul că, la intrarea în Uniunea Europeană, România și-a asumat respectarea unui pachet de măsuri menite să aducă îmbunătățiri nivelului de trai, potrivit standardelor UE. Astfel, până în 2018, toate localitățile trebuie să aibă sistemele de apă centralizate, iar cele cu peste de 2.000 de locuitori trebuie să aibă canalizare.
Programele de investiții amintite au o componentă de co-finanțare, care impune companiilor de apă respectarea unor indicatori financiari și de eficiență economică. În momentul de față, majoritatea operatorilor regionali au în curs de derulare sau deja finalizate investiții prin Programul Operațional Sectorial Mediu, și, în pregătire, investiții prin Programul Operațional Infrastructură Mare, 2014-2020. Ținând cont de lecțiile învățate la implementarea proiectelor cu bani europeni, operatorii regionali de apă și canalizare prezenți la întâlnirea de la Constanța au adus în discuție, dincolo de toate observațiile concrete și imediate pentru îmbunătățirea practicilor de lucru cu astfel de proiecte, și perspectiva dezvoltării viitoare a industriei apei din România.
Sectorul apei are nevoie de o strategie guvernamentală de dezvoltare
Reprezentanții ARA și ai companiilor de apă au argumentat necesitatea punerii la punct a unei strategii guvernamentale de dezvoltare pe termen mediu și lung pentru finanțarea și organizarea sectorului de apă, arătând că, în perioada următoare, pentru o exploatare eficientă, sistemele de apă și canalizare trebuie să treacă la o economie de scară, deservind cel puțin un million de locuitori.
În prezent, situația financiară a majorității operatorilor mari de apă din țară este una bună, aspect subliniat și de specialiștii BERD, care au arătat că evoluția întregului sector este una pozitivă, din 1995 și până acum. Deși indicatorii financiari din acordurile de finanțare ale operatorilor care au credite BERD sunt respectați, reprezentanții BERD au menționat că există posibilitatea ca balanța financiară să arate cu totul diferit după ce operatorii vor „intra” efectiv în co-finanțare.
Pe de altă parte, companiile de apă spun că etapa de dezvoltare pe care o abordează acum prin POIM 2014-2020, și anume extinderea serviciului în mediul rural, pentru localități cu minim 2.000 de locuitori, nu este una lipsită de riscuri, din punct de vedere al eficienței economice. Operatorii regionali vor prelua, odată cu localitățile mici, numeroase sisteme fie nefuncționale, fie necorespunzător dimensionate, fie necorespnzătoare din punct de vedere al asigurării calității, care vor genera costuri suplimentare de investiții.
Deși direcția în care se îndreaptă sectorul apei din România este una clară, investițiile cu bani europeni fiind, deocamdată, singura opțiune viabilă pentru susținerea investițiilor de mare anvergură, iar necesitatea extinderii serviciilor în mediul rural fiind obligatorie, reprezentanții ARA și ai companiilor de apă au atras atenția asupra faptului că sectorul trebuie să fie sustenabil și după anul 2020, ceea ce va necesita o corelare mai strânsă a acțiunilor și măsurilor guvernamentale cu strategiile investiționale ale operatorilor de apă.
