Imagini ale Mării Negre, capturate de sateliții NASA de-a lungul timpului, au arătat colorarea acesteia, în anumite perioade, în pronunțate tente de albastru, de la nuanțe deschise până la turcoaz. Se pare că anumite specii din fitoplanctonul Mării Negre sunt responsabile de „albăstrirea” acesteia, fotografiile indicând colorarea mai intensă în zonele de litoral, unde există mai mult fitoplancton și o disipare a culorii în rotocoale sau firișoare de albastru în larg, probabil pe traseele curenților marini. Fenomene similare au fost observate și în mările vecine, Marea Marmara și Azov.

Fitoplanctonul, prezent atât în mări și oceane, cât și în apele dulci, este un amestec de alge, bacterii și organisme unicelulare, care stă la baza majorității lanțurilor trofice acvatice, fiind o importantă sursă de hrană pentru pești și alte organisme. În același timp, fitoplanctonul este o verigă cheie a ecosistemului terestru, fiind responsabil de producerea oxigenului planetei, prin fotosinteză. Datele vehiculate diferă, unii autori fiind de părere că fitoplanctonul ar acoperi circa 50% din întreaga activitate de fotosinteză a Pământului, alții mergând cu estimările până la 85%. Cert este că fitoplanctonul cântărește greu într-un echilbru extrem de complex al ecosistemelor acvatice, „reglând” atât cantitatea de dioxid de carbon dizolvat în apă cât și conținutul de minerale, din nutrienți cum ar fi nitrații și fosfații.

Tocmai prezența în exces a nutrienților, aduși în Marea Neagră de fluviile mari, spre exemplu Dunărea și Donul, duce la fenomenul de dezvoltare explozivă a fitoplanctonului. Exploziile sunt, de regulă, sezoniere și au o durată limitată, de câteva zile, maxim câteva săptămâni. Biologii numesc acest lucru înflorirea apei sau înflorire algală. Putem aproape spune că fitoplanctonurile au și ele perioade de înflorire, ca plantele terestre. Pe termen scurt, înflorirea este benefică, mai mult fitoplancton însemnând mai multă hrană pentru pești. Pe termen lung însă, dezvoltarea acestuia în exces se face în detrimentul faunei acvatice, descompunerea algelor moarte consumând oxigenul din apă, practic sufocând peștii.

Surse foto:
http://earthobservatory.nasa.gov/IOTD/view.php?id=81217&eocn=image&eoci=related_image
http://earthobservatory.nasa.gov/IOTD/view.php?id=77984&eocn=image&eoci=related_image
http://eoimages.gsfc.nasa.gov/images/imagerecords/85000/85947/marmara_oli_20015137_lrg.jpg