Educarea populației în privința consumului de apă pe care îl cere corpul nu-i lucru ușor. Replicile de genul “Nu pot să beau apă!”, “Cum să beau apă, dacă nu mi-e sete?”, “De ce să beau?” sunt frecvente, le știți, le auziți, poate chiar le trăiți mulți dintre voi. Campaniile media sau medicale sunt la tot pasul, însă puțini sunt cei care trec dincolo de promo și intră în profunzimea problemei. Căci vorbim despre o problemă, chiar una majoră.

Date științifice: 65% din masa corporală a unui adult este reprezentată de apă, creierul este format 83% din apă, iar sângele conţine 90% apă!

Practic, apa intră în compoziţia tuturor organelor şi le ajută să-şi îndeplinească funcţiile, ajută rinichii să filtreze sângele, participă la buna digestie şi la elasticitatea pielii şi a oaselor, contribuie la formarea celulelor, la procesul de creştere a organismului şi la menţinerea constantă a temperaturii corpului.

E suficient să pierzi 1,5% din cantitatea totală de apă din organism (n.r. – aproximativ 60%) pentru a resimţi efectele deloc plăcute ale deshidratării.

Cu siguranță, următoarele exemple vă vor surprinde. Important este să le luăm cu toții foarte în serios, căci consecințele sunt dintre cele mai neașteptate, frecvent periculoase.

  • şofatul timp de două ore şi jumătate atunci când eşti deshidratat are aceleaşi efecte negative precum şofatul sub influenţa alcoolului!
  • deshidratarea vine la pachet cu banala oboseală, respiraţie urât mirositoare, lipsă totală de concentrare atunci când suntem la volan. Dacă te întrebi de ce tot timpul ţi-e poftă de ceva dulce, răspunsul s-ar putea să te uimească. De vină pentru poftele dulci ar fi, potrivit nutriţioniştilor, hidratarea insuficientă.
  • deshidratarea te poate lăsa fără energie pentru orice fel de activitate. Pielea uscată este un alt efect secundar al deshidratării. Dermatologii spun că cea mai eficientă „cremă” pentru o piele sănătoasă şi strălucitoare este… APA! Consumul zilnic recomandat de apă pentru un adult este de minimum doi litri de apă.
  • medicii sugerează să nu stăm sub duş fierbinte mai mult de cinci minute şi să încercăm să folosim apa călduţă, deoarece temperatura crescută a apei poate creşte şi mai mult riscul de uscăciune a pielii.
  • deshidratarea duce la o reducere a salivaţiei – proces care ajută la încetinirea dezvoltării bacteriilor pe suprafaţa limbii – explică medicii dentişti, deci, implicit, la o senzație neplăcută de miros al gurii. oboseala resimţită după-amiaza poate fi, de asemenea, un semn că nu bei destulă apă. Atunci când eşti deshidratat presiunea sângelui scade, ritmul cardiac creşte iar fluxul sanguin către creier este încetinit.
  • starea de spirit este şi ea afectată atunci când nu bei suficientă apă. Anxietatea, nervozitatea şi schimbările bruşte de comportament pot fi consecinţe ale modificărilor neuronale care au loc în urma lipsei de hidratare la nivel celular.
  • lipsa de apă din organism poate fi resimţită şi sub forma senzaţiei de frig, chiar dacă temperatura din mediul înconjurător este ridicată. Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că nu există suficientă apă în ţesuturi pentru a reţine căldura corpului. Crampele musculare sunt simptome frecvente ale deshidratării. La pachet, mai pot apărea vederea înceţoşată şi mintea tulburată, incapabilă să rezolve sarcini uşoare, precum şi durerile de cap, apărute din cauza scăderii nivelului de serotonină.
  • deshidratarea poate duce, de asemenea, la apariţia constipaţiei, din cauza faptului că lipsa apei întăreşte materiile fecale şi le face mult mai greu de eliminat.

De-acum, devine din ce în ce mai logică expresia “Apă egal viață”, așa-i? Încredeți-vă în ea, garantăm pentru asta!