Pe vremuri linia de graniță a Imperiului Roman, Dunărea, marele fluviu al Europei, trece astăzi prin 10 țări, un record mondial. Originară din Germania, Dunărea curge spre sud-est, trecând prin Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, România, Bulgaria, Moldova și Ucraina, înainte de a se vărsa în Marea Neagră. Călătoria Dunării, lungă de 2.850 km, atinge circa 100 de orașe, printre care patru capitale – Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad.

Dunărea izvorăște în regiunea Pădurea Neagră din Germania, unde există trei locuri diferite, marcate fiecare ca Donauquelle (izvorul Dunării), din cauză că nu s-a căzut de acord până acum asupra unei locații unice. Din punct de vedere hidrologic, izvorul se află de fapt la obârșia râului Breg, pe hărți apare însă numele Dunăre abia după confluența râurilor Breg și Brigach, în Donaueschingen. Turiștii vizitează aici un bazin rotund, care captează apa unui izvor carstic și este considerat drept izvorul Dunării. Apa acestuia este deversată printr-un canal subteran, în râul învecinat Brigach.

Călătoria Dunării se încheie în România, Sulina fiind ultimul oraș atins de marele fluviu. Înainte de a-și contopi apele cu cele ale Mării Negre, Dunărea se desparte de pământul străbătut în stil spectaculos. Delta Dunării, formată de-a lungul a zece mii de ani, în prezent parte a Patrimoniului Mondial UNESCO, este un adevărat paradis terestru. Un labirint de lacuri și canale, ce șerpuiesc prin cea mai mare suprafață compactă de stuf din lume, constituie locul cu cea mai mare biodiversitate de pe planetă.

Traseul Dunării este unul plin de locuri de explorat, interesante pentru frumusețea lor naturală, sau pentru semnificația istorică și culturală, multe dintre acestea fiind puncte vizitate de numeroși turiști. Iată însă, și câteva locuri inedite de pe cursul Dunării, ce merită cu siguranță vizitate, chiar dacă nu sunt „cap de afiș”.

Surprize pe traseu

În bazinul său superior, în Germania, între Immendingen și Möhringen și, de asemenea, lângă Fridingen (Tuttlingen), apa din Dunăre dispare în albia râului în diferite locuri, de mai multe ori pe an, pe o lungime de circa 15 km. Apa coboară în subsolul format din straturi de calcar și reapare la lumina zilei în izvorul Aachtopf, situat la cca 14 km mai la sud . Izvorul Aachtopf alimentează pârâul Aach, un afluent al Rinului. Practic, Dunărea superioară este un afluent permanent al Rinului, râu care se varsă în Marea Nordului. Primul caz documentat de dispariție a apei de pe traseul Dunării datează din 1874. De atunci, numărul de zile pe an când se întâmplă acest lucru a crescut, ajungând în medie la 155 de zile. Recordul este deținut de anul 1921, cu 309 de zile. Dispariția Dunării este vizibilă mai ales în perioadele de secetă, când transportă mai puțină apă spre aval.

Pe Dunăre, în „jungla” vieneză

Parcul național Donau-Auen acoperă 93 de kilometri pătrați de pe teritoriul Austriei și este una dintre cele mai mari lunci inundabile ale Dunării din Europa Centrală. Viena este renumită pentru numeroasele sale spații verzi și zone de agrement. Puțini dintre vizitatorii săi știu că o parte din Parcul Național Donau-Auen se încadrează, de asemenea, în capitala Austriei. Aceasta este Lobau, „jungla” vienezilor.

Lobau se află în estul Vienei, acoperă peste două mii de hectare și reprezintă aproape un sfert din întreaga zonă a Parcului Național Donau-Auen. Zona găzduiește peste 800 de specii de plante, 30 de mamifere și 100 de specii de păsări, 8 reptile, 13 specii de amfibieni și 60 de specii de pești. Pentru rezidenții Vienei, Lobau nu este doar o oază verde, ci oferă și o gamă largă de activități, de la excursii ghidate de aventură până la activități educaționale. Vizitatorii pot parcurge și traseul clasic de drumeție, punctat pe alocuri, de obeliscuri, ce marchează locuri unde Napoleon a dus pe vremuri bătălii pe care le-a pierdut.

Clisura Dunării, un loc fermecat

Un alt paradis natural, Clisura sau defileul Dunării, este porțiunea cuprinsă între Moldova Nouă și Gura Văii, barajul lacului de acumulare „Porţile de Fier”. Peisajul Clisurii este unul fermecat, cu dealuri stâncoase și păduri seculare ce mărginesc firul leneș al fluviul ajuns aproape de sfârșitul călătoriei sale. Defileul Dunării, de 135 km, este cel mai lung și, spunem noi, cel mai frumos din Europa.

Cazanele, partea cea mai pitorească din defileul Dunării, sunt un sector cu o lungime de circa 9 km, din apropiere de Orșova, de pe raza localităților Eșelnița și Dubova, unde fluviul se îngustează mult și este mărginit de pereți verticali, înalți și stâncoși, peisajul fiind unul de basm. În unele locuri, lățimea Dunării ajunge să fie între 200 și 250 metri, îngreunând navigația. În zona Cazanelor, viteza de curgere a apei depășește 5 m/s, iar adâncimea maximă este de circa 75 m. Zona este una încărcată de istorie, iar formele spectaculoase de relief au inspirat, de-a lungul timpului, legende și povești. Cazanele Dunării și masivele Ciucarul Mare și Ciucarul Mic fac parte din Parcul Natural Porțile de Fier, în care se găsesc o microdeltă, Balta Nerei la vărsarea în Dunăre, o rezervaţie botanică (lângă Moldova Nouă), cu specii floristice mediteraneene şi submediteraneene unice.