Pentru cei mai mulți dintre noi, din peisajul Crăciunului de vis nu pot lipsi brazii împodobiți de nea (firește, pe lângă cei cu globuri strălucitoare și beteală), obrajii îmbujorați de frig, fularele și căciulițele călduroase și, neapărat, săniuțele. Să nu uităm totuși, că distracțiile de sezon, sunt, pentru mulți alții… la polul opus. Cu apă sau zăpadă, la plajă sau pe derdeluș, Crăciunul rămâne, pentru toți cei care îl sărbătoresc, o vreme a bucuriei împărtășite cu cei dragi, așa cum reiese din cele câteva obiceiuri de Crăciun din lumea largă, descrise în rândurile ce urmează.

În Australia, unde temperaturile se apropie de 40 de grade Celsius în decembrie, Moșul își face adesea apariția pe o placă de surf. Sau în bărcile salvamarilor, pentru că, evident, majoritatea australienilor își petrec vacanța de Crăciun la plajă.

Locul bradului de Crăciun este luat, în India, de bananieri sau mangotieri. Aceștia vor fi decorați cu clopoței, globuri și steluțe, iar unii oameni vor merge și mai departe, împodobindu-și casele cu ramuri de bananier.
În timp ce unii se bălăcesc în valuri, alții merg la saună. În Finlanda, unde temperaturile sub zero și zăpada până la genunchi sunt ceva firesc în acest sezon, în ajunul Crăciunului se face saună. În familie și cu prietenii, obiceiul fiind considerat un ritual de curățare pentru minte și corp.

În Etiopia, Crăciunul se numește Ganna (din greacă, naștere) și se sărbătorește pe 7 ianuarie. Este o zi a procesiunilor, conduse de preoți, dar și a paradelor, cu muzică și dans. Oamenii nu își dăruiesc cadouri în această perioadă. Ganna și Timkat (Boboteaza) sunt pentru a merge la biserică, a mânca bunătăți și pentru jocuri, dintre care cel mai spectaculos (și important!) este acela ce poartă numele Crăciunului. Ganna este un joc asemănător cu hocheiul, despre care se crede că a fost jucat de păstorii de pe vremea lui Isus. În orice comunitate, băieții și bărbații se adună undeva, la loc deshis și, înainte de a începe jocul, fiecare din ei atinge mingea și spune o scurtă rugăciune: „Spune-mi Doamne, că sunt un om care va trăi încă un sezon ploios”. Sezonul ploios durează trei luni, tot atât cât ține și sezonul de joc.

6 ianuarie este ziua în care copiii din Argentina primesc cadourile, aduse nu de Moș Crăciun, ci de cei trei magi și lăsate în încălțările care așteaptă afară, în fața ușii. Tot afară, oamenii lasă fân și apă pentru caii magilor.
În Venezuela, de Crăciun se patinează. Dar nu pe gheață, căci și aici temperaturile depășesc 20 de grade. În Caracas, capitala țării, în 24 decembrie, circulația se închide la 8 dimineața, iar străzile sunt invadate de patinatori cu rotile. Toată lumea merge la biserică… pe role, iar atmosfera este una de bucurie incendiară, oamenii aprind artificii și strigă „S-a născut Isus!”

În Serbia, apa este legată de una din tradițiile vechi de Crăciun. Femeile merg dimineața devreme la fântână sau izvor, cu un știulete de porumb și un mănunchi de busuioc. După ce le lasă alături, iau apă într-o găleată și o duc acasă. Tradiția spune că aceasta apă are puteri magice și întărește sănătatea. Toată familia se spală pe față și bea un pahar înainte de micul dejun.