Pune rămășag pe orice că amprenta vieții unui om este copilăria, că originile îți trasează calea, musai cu dus-întors, pentru că n-ai voie să ți le uiți vreodată, cum n-ai voie să-ți uiți părinții, bunicii, neamul. E născut într-un Rai verde pe care puțini l-au cunoscut până acum câțiva ani, dar pe care tot mai mulți încep să-l descopere și iubească. Raiul Pietroasa! Toscana Vestului, cum o definește. Un mănunchi de sate aflate deasupra norilor, cu puțini, mult prea puțini purtători de multe, mult prea multe fire albe în păr, uitați de lume ar zice unii, cert iubiți de Dumnezeu!
Convins că tot ce-i frumos în țara asta trebuie îngrijit, conservat și promovat, oricât de greu ar fi câteodată, Iosif Martinescu – căci despre el vorbim – este părintele Asociației Verde de Banat, iubitorul naturii și al oamenilor. Al zonei natale, fără discuție, al României, categoric. Douăzeci de ani a predat istorie, dorul de școală i-a rămas și-acum. E verde până-n străfundul sufletului, deci, vorba sa, gândește, spune și face totul verde, pe principiul „Verde, verde/ Cine n-are PIERDE!”.
Știe că e într-o misiune aproape imposibilă, vorba filmului, dar, în aceeași notă, e greu de ucis. A creat asociația pentru a-i ajuta pe oamenii norilor, pentru a scoate ținuturile de vis la lumină, pentru a promova frumosul tradițional, pentru a ni-l arăta – căci nu-l cunoaștem, deși e la o aruncătură de băț de Timișoara – dar și devoala străinilor care ne știu aprecia, câteodată mai bine, mai realist, mai serios.
E conștient că lupta cu mentalitățile e una dură, cum știe demult că noțiuni precum voluntariat sau ecologizare sunt încă greu de asimilat pe aici. Cu toate astea, e perseverent și încăpățânat. Vrea și poate. Are o echipă dedicată alături, care crește frumos și natural. Are și PR bun (căci modernismul face casă bună cu istoria), Cristi Țecu fiind demult un brand al fotografiilor de premiu și al promovării naturii pure.
După cum scrie și pe pagina lor de Facebook, Verde de Banat își propune să escaladeze nevoile necunoscute ale zonei munților Poiana Ruscă, oprindu-se acolo unde natura are nevoie de o mână de ajutor.
„Ne place să spunem că facem turism, însă într-un mod aparte, după ce privim și ascultăm, după ce pământul ni se deschide și ne spune care-i baiul. Ecologizarea, refacerea pădurilor, reamenajarea spațiilor și încurajarea activităților sportive cu scopuri caritabile ne aduc împreună. Fiecare mică schimbare contează, iar noi încercăm să facem acest fapt vizibil. În vizitele noastre, suntem aproape de localnici, le cunoaștem obiceiurile și ne redescoperim cultura. Ducem mai departe comorile Banatului, strânse în suflete. Cu respect și responsabilitate, fiecare acțiune este gândită în folosul comunității care ne găzuiește, descoperită întotdeauna cu entuziasm și curiozitate de către voluntari.”.
Aquatim a intrat firesc într-un parteneriat serios cu Iosif Martinescu și Asociația Verde de Banat, pentru că iubim, deopotrivă, apa curată, natura sănătoasă și empatia. În viitoarea acțiune de ecologizare a râului Bega, din zona Zona Luncani – Pietroasa – Românești, vom fi și noi prezenți.
Convins fiind că „ținem în palmă o putere nebănuită, aceea de a ajuta!”, Iosif Martinescu lansează invitații deschise în satele din Poiana Ruscăi, pentru ne bucura împreună de frumusețea versanților impăduriți, urmând cursul apei, spre exemplu, la Luncanii de Jos, apoi Transluncani, sau Izvorul Begăi versus Tăul Ursului. De pe culme, se poate admira maiestuoasa carieră de marmură de la Ruşchita- unde, cu putină imaginație, se pot vedea treptele unei piramide egiptene.
“Peste tot PĂDURE…VIAȚĂ…,VERGE!”, este motto-ul mentorului acestei inițiative frumoase.
Acțiunile de ecologizare nu se încheie niciodată doar cu strângerea gunoaielor din zonă, ci și cu ajutorarea celor rămași acolo. Grație sponsorilor, asociația duce, frecvent, bătrânilor fără posibilități materiale (unii, cu pensii de 18 lei…) pachete cu alimente de bază și lucruri de strictă necesitate. În satele de munte, viața curge altfel, greu cu siguranță, dar fără văicăreli, căci oamenii muntelui sunt harnici și demni.
„În drumurile în satele din Poiana Ruscăi am descoperit smerenie, pioșenie, mâini bătătorite, fețe bătute de vânturi şi ploi, bunătate pe pită şi DORUL nesfârsit după copiii…care vin tot mai rar”, povestește Iosif Martinescu.
Ideea lui este ca verdele să se împrăștie, precum speranța pe care o reprezintă în toate cărțile dedicate culorilor, oamenii să se implice sincer și să tragă după ei comunitățile care n-au voie să fie lăsate să moară. Duce campanii precum Verde pentru suflet și vor urma, cu siguranță, și cele verzi pentru trup, căci produsele locale (miere, hribi, socată, siropuri, legume bio) merită, la rândul lor, promovate și consumate, într-o lume tot mai plină de…antibiotice.
Pandemia nu i-a oprit pe cei din asociație să se îngrijească în continuare de bătrânii zonei, deci nimic nu-i va opri nici pe viitor.
Iosif Martinescu ajută și este ajutat pentru că faptele bune au rezonanță. Sponsorizările vin inclusiv de peste Ocean, dinspre români care nu și-au uitat originile. Are planuri firești pentru timpul ce vine, căci firesc este să ai grijă de locul în care stai, să-l îngrijești și să-l faci să strălucească. Vrea să ducă mulți tineri în Toscana lui dragă pentru a-i cunoaște pe oamenii model de aici și pentru a înțelege cum poate fi trăită viața în afara tehnologiei.
Mesajul lui Iosif Martinescu pentru noi toți? „Copii, veniți ACASĂ! Nu vă uitați părinții! Nu vă uitați locurile! Iubiți natura, prețuiți-o, onorați-o!”.
Foto: Verde de Banat
