În anul 2013, India a catalogat delfinii drept „persoane non-umane“, recunoscându-le astfel cetaceelor nivelul superior de inteligenţă, pe care (admitem cu toții) îl au cu prisosință.

Decizia a fost anunţată de ministrul indian al Mediului şi Pădurilor, care a interzis tot atunci spectacolele cu delfini, oficialul susținând că delfinii ar trebui „să aibă drepturile lor specifice“.

Delfinii sunt nişte mamifere cu o structură socială foarte bine dezvoltată, se strigă după nume şi îşi pot aminti sunete distincte ale „fraţilor“ lor pe care le-au auzit chiar și cu două decenii în urmă.

Deloc întâmplător, superbele cetacee sunt folosite, de ani, în terapii complexe pentru cei aflați în suferință, îndeosebi copii.

Primul caz cunoscut al unui astfel de tratament pentru copii datează din anul 1971. Antropologul Betsy Smith – care a studiat relația dintre oameni și delfini – și psihologul David Nathanson  (Universitatea Internațională din Florida) – care a lucrat cu copii cu dizabilități mintale – i-a urmărit pe cei cu sindrom Down înotând în piscină cu delfini special instruiți.

Oamenilor de știință li s-a părut că delfinii au acționat de parcă ar fi înțeles că micuții au nevoie de ajutorul lor. Ca urmare, la scurt timp, au fost dezvoltate metode de predare pentru copiii cu deficiențe mintale, cu ajutorul delfinilor. Abordarea și-a demonstrat imediat eficiența, concluzia fiind că delfinii accelerează adaptarea socială a acestor copii de… patru ori!

Istoria terapiei cu delfini a continuat în URSS, între anii 1973-1978. G.A. Shurepova, antrenor al Oceanariului de Stat al Marinei URSS, a început să folosească înotul cu delfinii pentru a ameliora stresul și pentru a îmbunătăți starea de spirit. După câteva minute petrecute în piscină cu delfinii, „pacienții” au recunoscut că se simt minunat, sunt plini de energie, și-au recâștigat dorința de a trăi și de a fi activi.

În 1987, oamenii de știință de la Oceanariul de Stat din Sevastopol au creat și au aplicat cu succes metoda de reabilitare psihologică și relaxare cu ajutorul delfinilor muncitori. După ce au stat în piscină cu mamiferele prietenoase, persoanele care suferă de diferite boli și tulburări au resimțit o îmbunătățire a sănătății și a dispoziției, au reușit să facă față apatiei, stresului și oboselii. Delfinii i-au ajutat pe copii să învețe să înoate mai repede și să nu se teamă de adâncime.

Între anii 1990-2000, au fost efectuate studii în Marea Britanie, Israel, SUA, Japonia și Panama, dovedind numeroasele efecte pozitive ale terapiei cu delfini.

În 2005, a fost înființat Institutul Internațional de Terapie a Delfinilor care a dezvoltat un program oficial de terapie, numit DAT – Dolphin Assisted Therapy. Tot atunci, s-a emis un brevet pentru „O metodă de tratament cu terapie cu ultrasunete utilizând radiații controlate ale sonarului delfinilor” pentru că ultrasunetele emise de delfini pot avea un efect pozitiv asupra proceselor bioelectrice din creier.

Oamenii de știință moderni nu pot explica pe deplin cum delfinii și alte animale ajută bolnavii să facă față bolilor. Se crede că aceasta este un fel de psihoterapie, iar  comunicarea cu animalele are, cert, un efect benefic asupra stării psihologice.

Terapia cu delfini este eficientă în următoarele situații: sindromul Down și alte boli genetice, paralizia cerebrală, tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție, autismul copilăriei timpurii, disfuncție cerebrală minimă, întârziere mintală la copii (cu excepția formelor severe), deficiențe de vorbire și auz, tulburări funcționale ale sistemului nervos central, tulburări nervoase posttraumatice, nevroze, tulburări depresive, hipoacuzie senzorială, tulburări de memorie, scăderea apetitului pentru învățat, patologia aparatului locomotor.

Terapia cu delfini ajută persoanele care au suferit stres sever sau șoc psihologic în timpul unui dezastru sau alt eveniment negativ, ajută la recuperarea după o perioadă de muncă grea, iar cursurile cu delfinii în piscină reprezintă o metodă bună de prevenire.

S-a ajuns la concluzia că ultrasunetele pe care delfinii le emit contribuie la producerea de endorfine – hormoni ai fericirii, astfel că dilema delfin sau persoană non-umană este, zicem, noi, ca și soluționată. Sunt atât de prețioase aceste mamifere încât li se cuvine din plin un statut superior!