E foarte tânăr. Și foarte tare! La doar 33 de ani, îi lucesc ochii a pasiune, dedicare, implicare în și pentru ceea ce face într-un domeniu la care mulți dintre noi privim cu frisoane și pe care, cumva, îl asimilăm cert „seniorității”, onor filmele de gen.

Cum să fii biolog și să arăți a student în anul III, cum să știi atâtea, când noi nu reușim să diferențiem clar petunia de panseluță, cum să deții un ASTFEL de CV la vârsta la care unii încă își adună gândurile și își proiectează traseele profesionale? Foarte simplu: dacă știi că pasiunea copilăriei nu e doar o toană, dacă ai ambiție de neamț, român fiind, dacă intri în studii complexe și stufoase, de drag și nu de nevoie, dacă-ți iubești profesia vieții precum femeia vieții.

Tare fericiți să fim colegi cu Cosmin Ivașcu, angajat al Compartimentului Tehnologii Noi și Cercetare din cadrul Aquatim, absolvent al Facultății de Biologie, Chimie, Geografie (UVT), deținătorul unui master – primul și singurul studiu din România privitor la calitatea apei râului Caraș – dar și al unui doctorat interdisciplinar în hidrobiologie.

Aproape la secundă cu terminarea studiilor, Cosmin a intrat în proiecte importante, calate pe studii de calitate a apei, tehnologii noi sau tradiții versus modernism, marcând performanța de a fi parte a brandului gigant, National Geographic, într-un program care a vizat Carpații și zone minunate de țară: Bucovina, Maramureș, Bistrița Năsăud, Apuseni. Împreună cu o echipă solidă de profesioniști internaționali în domeniu, Cosmin a comparat modul de agricultură tradițională mioritică – ce dă rezultate de mii de ani – cu adaptarea obligatorie la contemporan, deci modern, pentru stabilirea unei direcții noi, de ce nu, revoluționare, pentru ca trăitorii zonei să nu rupă nici legăturile cu „pământul”, dar nici să nu rămână împietriți în practici și tehnici agricole depășite și contraproductive.

„Ne modernizăm, dar cu cap! Putem să preluăm din înțelepciunea străbunilor și asta o să și facem. Concluziile acestui proiect National Geographic vor fi, practic, implementate în arii naturale din toată Europa. L-aș defini drept restaurare ecologică, învățând de la țărani. Din perspectiva conservării naturii, a biodiversității, numeroase zone din România se pot moderniza, cu păstrarea practicilor tradiționale, ceea ce, zic eu, este ideal.”, detaliază Cosmin.

De ce atâta interes din partea celor care chiar pricep ce e natura aceasta? Simplu: pentru a scurtcircuita ferm ritmul celor situați de partea cealaltă a baricadei, deci a celor care nu înțeleg că dispariția de plante, păsări, pești, specii la modul general, duce la dispariția lumii. Răul, generat evident de către om, în zeci de ani de non implicare în natură, sau implicare nefericită, ba chiar distructivă, mai poate fi reparat. Cu o condiție importantă, în opinia lui Cosmin Ivașcu: „Oamenii de știință au stat frecvent în turnul de fildeș. Este momentul să coboare și să conlucreze!”.

Din postura sa de cadru asociat la Universitatea de Vest, Cosmin le explică aspectele acestea cheie și studenților săi. Știe multe, din proiectele în care este implicat, din experiența precedentă de visiting researcher la Kassel, Germania, unde a aprofundat ecologia peisajului, din ieșirile dese pe teren, din discuțiile cu cei mai experimentați specialiști ai momentului, din nevoia de statuare a…antropocentrismului (concepție filozofică potrivit căreia omul este centrul și scopul universului), ocazie cu care am mai învățat un cuvânt nou și „puternic”!

Cosmin admite că terminologia „bio” este o modă a vremurilor prezente, deseori uzitată pentru a da bine în public, prea puțin înțeleasă până în miezul ei, dar, în egală măsură, vede și simte că echipa susținătorilor și lucrătorilor serioși din domeniu sporește vizibil. Un exemplu imediat ar fi ecologia. Conceptul e unul onorabil, educația în acest sens necesită, însă, mult și multe. Într-o paralelă româno-germană, Cosmin ne asigură că și nemții au bătăi de cap serioase pe aceste teze, odată ce, și acolo, s-au pierdut multe prin urbanizare, agricultura are de suferit, comunitatea se zbate să facă front comun cu ideea generoasă a salvării naturii, iar factorii decizionali au înțeles că implicarea lor este vitală. Noi? Suntem pe drumul cel bun, în opinia lui.

„Mă bucură proiectele Aquatim în acest sens, campaniile numeroase duse în sensul conștientizării co-trăitorilor noștri, de asemenea campaniile locale legate de Bega, coridoarele verzi din perspectivă, restaurarea canalelor de desecare, păstrarea unei ape curate și protejarea speciilor, în fapt conservarea inteligentă a ceea ce avem. Salut toate aceste acțiuni de biodiversitate, cred în ele și în eficiența lor. Observ că cei tineri sunt foarte implicați, la fel mediul academic, ONG-urile, numeroși oameni pasionați și dedicați. Mai e de lucru, dar sunt încrezător în reușită!”, precizează colegul nostru.

În Aquatim se simte foarte bine, vorba lui, ca biolog, într-o echipă de chimiști, dar una faină și toată isprava. Sunt cu toții atrași de proiecte, astfel că…și reciproca este valabilă: portofoliul este unul generos, care-și așteaptă cu răbdare finanțările europene.

În familie, este proaspăt…soț, mai precis de două luni. Și-a cunoscut perechea la Grădina Botanică din Cluj, biolog și ea, a adus-o la Timișoara și se declară fericit în această postură de care unii colegi de-ai săi încă se tem. Nu și Cosmin. Ferm în decizii și pasiuni, îndrăgostit de viață și de provocări, profesionale sau personale, convins că, atât timp cât știi ce vrei și știi cum să vrei, calea devine lină, biologul nostru special devine un caz școală al rețetelor de succes.

Cum l-aș defini eu pe Cosmin Ivașcu? Mă ajută Jeffrey Eugenides: “Biologia îţi oferă un creier. Viaţa îl transformă într-o minte”. Și ce minte! O plăcere statul nostru de vorbă, o plăcere faptul că suntem colegi!