ARA ȘI OAMENII EI PROVIDENȚIALI
Este absolventul prestigiosului Institut Politehnic Gheorghe Asachi din Iași, Facultatea de Electrotehnică/ profil energetic, și de fix 40 de ani activează exclusiv în domeniul gospodăririi comunale municipale ce-a purtat diverse denumiri, până la patentarea actualului brand – ACET SA Suceava.
A pășit frumos și decent pe treptele profesiei, inginer energetic, șef serviciu tehnic, Director Comercial, Director Tehnic, Director General-președinte al Consiliului de Administrație, a fost și este omul răbdării și-al rațiunii, al echilibrului și-al pasiunii pentru muncă, oameni, cunoaștere, învățare, acumulare, dezvoltare.
Bunul simț moldav i-a fost călăuză perpetuă, autodepășirea i-a slujit drept ambiție necesară și obligatorie, statornicia l-a poziționat dintotdeauna în galeria oamenilor în care alți oameni pot investi, nelimitat, încredere, pentru că, tot nelimitat, a oferit-o înapoi.
Conduce ferm compania de apă suceveană, are o echipă harnică și implicată, cu toții, împreună, gestionează proiecte, fonduri, planuri, perspective ce aduc și vor aduce apă bună și sigură clienților din aria de operare.
E om de cuvânt iar cuvântul e sfânt.
Pe pagina de start ACET Suceava scrie așa:
“Bătrânii spun că apa trece/ Și spun că pietrele rămân
Dar lucrul altfel se petrece/ Pe vechiul nostru glob bătrân
Că piatra, orișicât de tare/ Se macină și trece stând
Iar peste trista-i măcinare/ Doar apele rămân curgând”.
Sunt versurile celui mai prolific sonetist român, în fapt ale părintelui sonetului românesc, Mihai Codreanu.
* Bună ziua, domnule director general, ce inedit mod de ieșire în ,,lume”, felicitări! A cui a fost ideea?
Bună ziua, doamnă Crenguța Radosav!
Ideea îmi aparține. În timpul studenției la Iași am pășit de multe ori pe strada Rece unde, la numărul 10, este situat celebrul restaurant Bolta Rece, ,,unde timpul trece, prietenii rămân” din 1864 și până astăzi.
Se mai numea și ,,Universitas Vinorum” (Universitatea vinurilor) și se spune că aici l-a cunoscut Eminescu pe Creangă.
Însă puțini știu că în fața Boltei Reci se află Vila Sonet, unde a trăit și a scris părintele sonetului românesc, cel ce a fost recunoscut ca cel mai prolific sonetist român, poetul și dramaturgul Mihai Codreanu.
Am fost fascinat de Sonetele sale și am considerat că aceste versuri sunt cele mai potrivite pentru motto-ul companiei noastre.
* Mai rezonează clientul sucevean cu poezia, știută fiind afinitatea istorică a zonei dumneavoastră pentru frumos?
Județul Suceava reprezintă un ținut binecuvântat cu dealuri, munți și priveliști minunate.
Da, sucevenii sunt oameni harnici și destoinici, iubitori de frumos. Am în jurul meu prieteni și colegi care iubesc muzica, teatrul și poezia. Ne ajută și existența atâtor făuritori de frumos: Eminescu, Enescu, Porumbescu, Lovinescu, Labiș, Irimescu și enumerarea ar putea continua. Avem ca inspirație munții și izvoarele cristaline, dealurile și văile Bistriței, Moldovei și Siretului.
Revenind cu picioarele pe pământ, poate nu întâmplător sediul ACET Suceava se află la întretăierea a două străzi: Mihai Eminescu și Veronica Micle. De aceea, glumind, spun că spiritul ușor boem al sucevenilor îi face câteodată să uite să plătească facturile la apă…
* Cum e să lucrezi de-o viață cu apa și provocările ei, în condițiile în care România nu e Germania?
Prima alimentare cu apă a orașului Suceava a fost realizată în anul 1912, când Bucovina făcea parte din Imperiul Habsburgic, după un proiect al inginerului G. Thiem din Leipzig, deci cu tehnologie nemțească.
Peste timp, au avut loc mai multe transformări și extinderi care au culminat, odată cu industrializarea și dezvoltarea cartierelor de locuințe muncitorești, în perioada 1960 – 1990.
Partea mai puțin fericită a lucrurilor a constituit-o utilizarea materialelor, instalațiilor, utilajelor și a tehnologiilor numai din producția proprie a României, care nu erau totdeauna atât de performante. După 1990, când am avut posibilitatea de a avea acces la ce se produce și se proiectează în Europa și în alte părți ale lumii, am început un amplu proces de retehnologizare și de adaptare a infrastructurii existente la tehnologiile mai performante.
* Care este, în opinia dumneavoastră, piatra de încercare în apă și canalizare? De câte ori v-ați „adjudecat-o”, de câte ori ați „rătăcit-o”?
Fenomenele fizicii, chimiei, științei în general sunt cunoscute și aplicate încă din antichitate. Ceea ce evoluează cu rapiditate în secolul nostru sunt tehnologiile și echipamentele folosite în captarea, tratarea și distribuția apei potabile și epurarea apelor uzate de toate tipurile, pentru a păstra apele planetei curate.
Consider că piatra de încercare o constituie desele reorganizări sau dezorganizări instituționale dispuse prin acte normative, prin care au trecut și trec cele două activități ale noastre (apă și canalizare). Conformarea la necesitățile consumatorilor și la normele legislative din ce în ce restrictive se derulează cu rapiditate și uneori fără o analiză suficientă a impactului imediat și pe termen lung.
Am participat activ la toate transformările organizaționale după 1990, de la întreprindere socialistă de stat la regie autonomă și societate comercială. De la activități de utilitate publică complexe: apă și canalizare, termoficare, construcții de locuințe, salubritate, spații verzi și întreținere străzi, transport public de călători, toate la un loc, până la separarea pe domenii de activitate, ACET SA rămânând în final numai cu serviciile publice de apă și de canalizare. Pot spune că după cei 40 de ani de activitate, am trecut prin multe încercări, „rătăciri”, dar și satisfacții atunci când lucrurile au evoluat într-o direcție bună.
* Descrieți-ne, vă rog, provocările momentului în cazul ACET Suceava. Ce proiecte derulați, cum le puneți în practică, unde e balanța echilibrată, unde nu și de ce?
Începând cu anul 2006 am implementat și am finalizat cu succes, fără a înregistra corecții financiare, proiecte cu fonduri europene în valoare de 183 mil. €. Primul a fost programul SAMTID (2006-2008), cu o valoare de 11 mil. €, în care au beneficiat de investiții un număr de 5 orașe. A urmat proiectul ISPA, în perioada 2007-2011, pentru Municipiul Suceava, cu o valoare de investiții de 52 mil. €.
Programul POS Mediu (2011-2015), cu o valoare de 120 mil. €, s-a finalizat în anul 2015 și am reușit ca orașul Gura Humorului să fie primul UAT care s-a conformat la Directivele UE privind gradul de conectare la sistemul de apă și de canalizare.
În prezent, se derulează cel mai mare proiect al județului Suceava – PDD, cu valoarea inițială de 241 mil. €, valoarea actualizată fiind de 275 mil. €. De acest program beneficiază 14 UAT-uri, orașul Vicovu de Sus și comunele Marginea și Șcheia beneficiind de 109, 5 mil. € (39,80% din valoarea totală a proiectului).
Dacă pe partea de extinderi ale sistemului de apă și canalizare s-au alocat aproape în exclusivitate fonduri europene, suntem deficitari pe partea de înlocuiri și reabilitări în infrastructura existentă pe care o administrăm, aproape 70% din aceasta având durata de viață expirată.
De aici pierderile însemnate în rețelele de distribuție dar mai ales în branșamentele de apă care frecvent sunt în jur de 60%.
Acest dezechilibru între investițiile de extindere a sistemului de apă și canalizare și cele de reabilitare și înlocuire a devenit o problemă majoră care va trebui remediată pe viitor, un prim pas fiind făcut prin programele propuse în Planul de afaceri pentru perioada 2025÷2029.
* În ce proporție fondurile europene prezente au „salvat” zona de operare pe care o manageriați?
În urma experienței acumulate în derularea proiectelor de investiții cu finanțare europeană pot constata că s-au întâmplat lucruri bune, în sensul că s-au extins ariile de operare prin conectarea populației care nu avea acces la serviciile de alimentare cu apă și canalizare. S-au retehnologizat stațiile de captare și tratare a apei potabile, s-a reușit contorizarea branșamentelor și consumatorul plătește exact cât consumă, s-au modernizat și retehnologizat stațiile de epurare, ne-am dotat cu utilaje și mașini performante pentru intervenții, detecția pierderilor și curățarea canalizărilor, etc…
Am rămas în urmă cu lucrările de investiții de înlocuire a sistemelor de apă și canalizare vechi, după cum se știe acestea nefiind eligibile pe fonduri europene, ceea ce constituie o problemă care trebuie rezolvată în perioada următoare.
* În ce proporție fondurile europene viitoare vor salva restul procentului neacoperit?
Pe viitor, din câte cunoaștem până în prezent, fondurile europene vor fi din ce în ce mai puține și nu ne vom mai putea baza pe ele. Acestea vor fi direcționate cu prioritate pentru creșterea gradului de conectare și conformare, digitalizare și eficiență energetică. Trebuie să ne concentrăm pe investiții din fonduri proprii sau ale UAT-urilor. Necesarul de investiții pentru județul Suceava pe termen mediu și lung este de 1,2 miliarde €, din care din fonduri proprii ne propunem pentru perioada 2025-2029 suma de 460 milioane €.
* Cât de dificilă e specializarea unui om pe acest domeniu, cum gestionează ACET Suceava speța, cum arată perspectivă dumneavoastră în această idee? Mai e valabilă afirmația „N-avem specialiști?”
Ca și în alte domenii de activitate, în alimentări cu apă, canalizări și stații de epurare este nevoie de oameni specializați și dedicați meseriei. De la personal muncitor, tehnicieni, maiștri și ingineri în procesul de producție, până la economiști, juriști, informaticieni și automatiști. Ne este din ce în ce mai greu de a găsi persoane calificate pentru necesitățile noastre din două motive: au fost scoase din planurile de învățământ o serie de specializări necesare: instalatori, electricieni, operatori, laboranți, pe de o parte, iar pe de altă parte imposibilitatea de a le acorda salariaților din ramura noastră de activitate salarii decente și motivante, datorită limitărilor legislative din ce în ce mai restrictive. (A se vedea numai Ordonanța nr. 156/2024).
Pot afirma că nu avem suficienți specialiști și problema se va acutiza în viitor.
* Cum ați descrie, la modul general, piața oamenilor foarte bine profesionalizați în apă și canalizare? Este ea una consistentă, alertă, solidă sau dimpotrivă?Dacă anterior m-am referit la faptul că ne este din ce în ce mai greu de a angaja personal calificat corespunzător necesităților, pe partea de oameni profesionalizați în apă și canalizare, din păcate, fenomenul este din ce în ce mai alarmant. Școala românească nu răspunde cerințelor noastre. Este nevoie de formare a unei noi generații de proiectanți, constructori și personal de exploatare în infrastructura de apă și canalizare. Un prim pas și un semnal de alarmă a fost tras prin intermediul ARA, care a inițiat conceptul de „Industria Apei – ca proiect de țară”, unde resursa umană consistentă, solidă și profesionalizată este de strictă necesitate.
* Cât de mult contează un parteneriat serios cu mediul universitar tehnic de top?
Un parteneriat solid și de durată cu mediul universitar tehnic și de top este mai mult decât necesar în momentul de față. La cât este de construit, de utilizat și de exploatat în România, nu vom face față pe viitor.
Din nefericire, interesul pentru a urma cursurile universitare tehnice este din ce în ce mai scăzut. Mă refer aici la zona Moldovei, singura universitate care are profil necesar activității noastre fiind TU IAȘI. La universitatea din Suceava nu există nicio specializare în domeniul construcțiilor și instalațiilor. Ar fi necesar ca pe viitor să cerem mai apăsat să fie încurajat mai mult învățământul superior tehnic, altfel vom avea mult de suferit.
* Este ACET Suceava în punctul pe care vi l-ați propus/impus?
Dacă dăm timpul înapoi, în 1990 și ne uităm unde eram atunci și unde suntem astăzi, pot spune fără teama de a greși că saltul este enorm în toate privințele.
În prezent, oamenii sunt toți calificați, foarte mulți înalt specializați. Au o altă abordare vis-a-vis de societatea unde lucrează, sunt conștienți de relevanța serviciilor prestate și de poziția lor în mediul comercial și de afaceri sucevean.
Investițiile derulate, dotarea cu mașini de intervenție, utilaje, instrumente de monitorizare a proceselor de operare, exploatare, mentenanță, activitatea comercială și financiară, nu suportă comparație.
Putem spune că unde este acum ACET Suceava ne mulțumește. Cu siguranță că investițiile în vederea extinderii, reabilitării și modernizării infrastructurii de apă și canal vor continua, cu condiția asigurării resurselor financiare necesare.
* Are Industria Apei, în acest moment, șansă prioritară în agenda guvernamentală națională?Din păcate, strategia privind resursele de apă, gestionarea acestor resurse, acțiuni de educare și conștientizare a oamenilor privind utilizarea rațională a apei și protejarea resurselor de apă nu par a fi o prioritate pe agenda guvernamentală.
Dar, prin efortul comun al tuturor operatorilor și a ARA, trebuie continuată activitatea de a ne face cunoscuți și de a susține în fața instituțiilor guvernamentale importanța și necesitatea serviciilor de apă și canalizare fără de care nu se poate asigura sănătatea populației României, păstrarea unui mediu curat și nepoluat. Toate activitățile sunt importante dar, dacă apă nu e, nimic nu e!
* Cum vedeți drumul ARA în perspectiva imediată?
ARA este poate cea mai veche instituție profesională din România. În ianuarie 1990, la inițiativa unor directori din sector, s-au pus bazele înființării Asociației Naționale Profesionale și Patronale din Gospodăria Comunală și Locativă din România (ANPPGCL) a cărui prim președinte a fost ADRIAN LEUCUȚIA. În cadrul acestei asociații, care cuprindea întreaga activitate comunală din România, s-a înființat în anul 1995 primul Comitet Național al Producătorilor și Distribuitorilor Apei din România (CNPDAR), actuala Asociație Română a Apei (ARA).
Și această structură instituțională a trecut prin multiple provocări și transformări, fiind în momentul de față o voce care trebuie consultată și implicată ca factor activ în dezvoltarea serviciilor publice de apă și canalizare din România. ARA trebuie să aibă o activitate proactivă și să fie un partener principal al instituțiilor guvernamentale decizionale pentru că membrii acesteia știu cel mai bine ce trebuie făcut pentru o dezvoltare durabilă și sănătoasă a industriei apei din România.
* Dacă ar fi să comprimați cei 40 de ani de Om al Apei într-un singur cuvânt, care ar fi acela?
Îmi este foarte greu să găsesc un singur cuvânt care să cuprindă toți cei 40 de ani de activitate în domeniul apei. Fiecare perioadă a avut o „culoare” dominantă.
Astfel, perioada de început a fost de ÎNVĂȚARE și CUNOAȘTERE, următoarea perioadă a fost de SPECIALIZARE și încercare de INOVARE, a urmat o perioadă de INVESTIȚII, atât în infrastructură, cât și în oameni.
Toate perioadele au avut un fond marcat de RESPECTUL pentru clienți și dorința de a avea un colectiv unit, dedicat și implicat.
Oare care ar putea fi acel singur cuvânt care să cuprindă toate acestea?
Poate STATORNICIE, poate MUNCĂ, poate DEDICARE, poate RESPECT sau poate VIAȚĂ….
Vă las pe dumneavoastră să alegeți!
* Dacă ar fi să comprimați mesajele principale, adresate clienților dumneavoastră, într-un singur cuvânt, cum ar suna acesta?
Eu aș fi de părere să ne oprim la pct.14. Ar suna prea electoral un mesaj pentru consumatori și eu nu mai candidez!
Mulțumesc frumos!
Crenguța Radosav,
Specialist Comunicare și Marketing AQUATIM SA
