Obiceiurile pascale sunt câte-n lună şi în stele! De la zonă la zonă, din gospodărie în gospodărie, acestea sunt păstrate şi respectate, de sute de ani, transmise, în continuare, celor mai tineri, pentru a nu se pierde nimic din ceea ce este sfânt şi frumos. Credincioşii din Banat, spre exemplu, sunt recunoscuţi pentru tradiţia tămâierii bucatelor, prin ouăle roşii, drobul de miel şi cozonacul delicios.
În dimineaţa de Paşti, bănăţenii se spală pe faţă cu apa în care au fost puse un ou roşu, pentru obraji rumeni, un bănuţ de argint, pentru belşug şi un fir de iarbă – pentru prosperitate!
La micul dejun, bucatele se tămâiază, apoi fiecare mesean primeşte o linguriţă de paşti, adică vin şi pâine sfinţită. Tot în prima zi de Înviere se poartă haine noi, în semn de respect pentru sărbătoare, în semn de primenire trupească şi sufletească, în ton cu anotimpul în care ne aflăm, până la urmă, de bucurie, frumuseţe şi renaştere.
Cea de-a doua şi cea de-a treia zi de Paşti sunt dedicate muzicii, rugilor, jocului şi portului popular. Satul Târnova, din Caraş-Severin, este unul dintre puţinele locuri în care portul popular este păstrat cu sfinţenie şi mândrie, astfel că nu există sărbătoare la care acesta să nu fie îmbrăcat. Tot aici există obiceiul ca, a doua zi de Paşti, sătenii şi musafirii lor să pornească spre centrul satului, la biserică, pentru a intra în hora mare. Întrucât portul tradiţional are mare preţuire, hora satului este deschisă de către purtătorii de port popular.
Tot în Banat, în cele trei zile de Paşte, oamenii se sărută între ei şi se îmbrăţişează, gesturile semnificând iubire, iertare, uitarea oricărei supărări.
Internaţional pascal inedit
În Rusia, în loc de iepuraşi de ciocolată, se pun pe masă miei sculptaţi dintr-o bucată mare de unt. Ruşii consider mieii drept aducători de noroc, pentru că sunt singurele animale în a căror formă diavolul nu se poate preschimba.
În Papua Noua Guinee, copacii din preajma bisericilor sunt decoraţi cu…ţigări şi trabucuri, pe care enoriaşii le fumează după slujba de Înviere.
În Franţa, în a doua zi de Paşti, toată lumea se strange în centrul oraşului sau al satului, cu coşuri pline de ouă, pentru o viitoare ompletă uriaşă, ce va hrăni peste 1000 de oameni. O altă tradiţie importantă în Franţa este denumită „Clopotele zburătoare”. Catolicii francezi cred ca în Vinerea Mare toate clopotele zboară la Vatican , întorcându-se în prima zi de Paşti, aducând cu ele o mulţime de ouă de ciocolată. Respectând această tradiţie, clopotele nu mai bat din Vinerea Mare şi până în prima zi de Paşti.
În Polonia, în duminica Paştelui, bărbaţii nu au voie să gătească nimic, chiar dacă stau în bucătărie, pentru că le vor încărunţi mustăţile.
În Ungaria, ouăle sunt vopsite în roşu sau galben, iar pe ele se desenează apoi diferite motive ornamentale, cele mai întâlnite fiind cele ce reprezintă stoguri de fân, case, fântâni cu cumpănă şi femei cu coşuri în mâini.
În Anglia, se obişnuiește ca, de Paşti, să se dăruiască ouă foarte mari de ciocolată.
În Bulgaria, pictarea ouălor este o îndeletnicire a călugăriţelor din mănăstiri, iar în Elveţia sunt zone în care există credinţa că ouăle de Paşti sunt făcute de cuci sau chiar de iepuraşi. De aceea, copiii pregătesc din primele flori de primăvară câte un cuib în care acestea să fie depuse.
În Olanda, părinţii vopsesc ouă verzi, pe care le ascund în iarbă, iar copiii pornesc să le caute, obicei ţinut şi în Germania, dar cu ouă de diverse alte culori.
Suedezii ornează ouăle cu desene hazlii şi cu versuri în rime, care se citesc cu glas tare, înainte de a le mânca.
În Australia, nu iepuraşul este simbolul pascal, ci Bilby, un cangur evident!
Ca o concluzie optimistă – căci despre asta vorbim de Paşti! – credincioşi sau mai puţin, păstrători ai tradiţiilor sau nu, oamenii planetei găsesc sărbătoarea Învierii drept un moment mai mult decât prielnic pentru întâlniri, discuţii, mese frumos împodobite cu …suflete calde şi prietenoase şi mai puţin cu bucate în exces, căci ce-i mai de preţ decât asta? Absolut nimic!
Sărbători fericite, dragi cititori!