Cam serios de felul său, introvertit doar atât cât trebuie – susțin cei care-l cunosc foarte bine – șeful Biroului Urmărire Investiții din Aquatim, Teofil Jurca, e un personaj interesant cu o poveste așijderea.

Absolvent de Construcții Instalații la Universitatea Politehnica Timișoara (1984), Teo respiră acest domeniu prin toți porii. Cu ani mulți de șantier greu în spate, cu inevitabila mâncare de nervi (pe care ți-o poate descrie în toată „splendoarea” ei doar cineva care a muncit zi-lumină, în condiții nu tocmai prietenoase, cu oameni nu chiar comozi), dar și satisfacțiile aferente finalului de proiecte majore de infrastructură, colegul nostru a preferat, la un moment dat, să opteze pentru varianta „birou”, deși nici aceasta n-a fost propriu-zis comodă…căci n-a fost birou deloc!

Teo a fost șase ani șeful Biroului Apă-Canalizare din Primăria Timișoara și a răspuns direct de Aquatim, perioadă în care a construit un parteneriat solid cu compania noastră, astfel că pasul făcut, în 2006, a fost unul cât se poate de firesc. Venirea în familia Aquatim a fost de bun augur pentru că s-a simțit în largul lui, perfect integrat într-o ecuație profesională de top.

Ca șef al Biroului Urmărire Investiții, colegul nostru a avut destule bătăi de cap despre care, acum, înainte cu două zile de pensionare – incredibil, dar adevărat! – vorbește cu asumare și plăcere. Nu-i ușor să închei, urmărești, finalizezi și recepționezi 30 de contracte de investiții pe an, să manageriezi relația cu constructorii versus legislație, să fii în priză 24 din 24, dar categoric e incitant. Pe Teo l-a ajutat enorm experiența anilor „bruți” de șantier, deci înțelegerea până la virgulă a specificului acestui domeniu obositor, apăsător, dătător de urme adânci, ce-i drept invizibile.

Da, Teo Jurca va fi pensionar! Greu de crezut, după statură, prezență, spirit, tot. Mirarea mea a fost…onomatopeică, răspunsul m-a lămurit pe deplin.

“În tinerețe, la Oradea, am jucat rugby. Am avut un antrenor-mentor extraordinar! După un meci pe care l-am câștigat, deși tare mândru de noi, n-a omis să ne transmită…ceva ce m-a marcat. A zis așa: băi, băieți, dintre voi, câțiva vor alege rugbyul profesionist, unii dintre voi vor și performa, însă rețineți că, oricât de bun ai fi pe teren, vine momentul în care trebuie șă ȘTII să te retragi din teren, ca să eviți să te fluiere publicul!”.

Aceasta este filosofia de viață a lui Teo, ea a stat la temelia deciziei de-a deveni pensionar, deși ar mai fi putut munci. Nu se clintește o secundă de la crezul său, merge mai departe…acasă, mulțumit de ceea ce a realizat în Aquatim, împreună cu echipa sa, cu diriginții de șantier, cu oamenii buni pe care i-a avut alături și-i va mai avea, căci prieteniile de-o viață nu pot fi șterse de… Casa de Pensii.

“M-am pregătit pentru asta și am decis că sunt și alte priorități, în afară de serviciu. Am familie, copii, nepoți, treabă destulă în gospodăria proprie, nevoia acută de-a mă juca mai des cu cei mici, o listă întreagă! Da, rămân în memorie momentele plăcute, petrecute alături de colegii mei, de echipa noastră sudată, sper că am fost agreat, dar de acum mă așteaptă o nouă etapă și…de-abia o aștept și eu! Mulțumiri sincere managementului Aquatim pentru acești ani! ”, spune, liniștit, colegul nostru.

Pandemia? Nu-i plăcută pentru nimeni, Teo o resimte, la rându-i, prin prisma nepoților și a restricționărilor dure pe care aceștia le au, odată ce nu pot socializa și nu pot fi parte a unui program educațional coerent, ca până nu demult. Ponderat în optimism, dar convins categoric de revenirea la normal, Teo Jurca va înfrunta prezentul gri (și) cu ajutor de portativ: muzica lui B.B. King, amintirea mega concertului AC/DC de la Budapesta, recunoștința unei vieți cu de toate, perspectiva unei vacanțe a la long, necesare și atât de meritate.

În concluzie, dragă Teo, perfect de acord cu tine…și cu B.B.King:

„Better not look down/If you want to keep on flying

Put the hammer down/Keep it full speed ahead

Better not look back/Or you might just wind up crying

You can keep it moving/If you don’t look down!”

O plăcere să te cunosc, un regret major că nu m-ai dansat…faima ți-a fost deconspirată! Viața să-ți fie prietenă cu majuscule!