În data de 28 februarie 2022, Aquatim a semnat împreună cu ASOCIEREA CONSTRUCTIM S.A. – EPPM AG, contractul de lucrări „Proiectare si execuție uscător de nămol și valorificarea energetică a nămolului” în valoare de 51.767.642,50 lei, fără TVA. Contractul sus menționat aparține „Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Timiș, în perioada 2014-2020”(cod SMIS 2014+ 125651), parte a Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM).
Tehnologia propusă transformă substanța organică, din nămol, în gaz de sinteză. Acesta, prin ardere, generează energie termică refolosită în procesul de uscare a nămolului, pentru producere de energie electrică (300 de Kwh) și pentru încălzirea spațiilor tehnologice. Sistemul de valorificare energetică a nămolului va fi dimensionat pentru o cantitate de 1,16 tone de nămol substanța uscată pe oră, ceea ce înseamnă circa 91 tone de nămol deshidratat (la minim 28 % substanță uscată) pe zi.
Sistemul va fi în circuit închis si complet automatizat, fiind autoterm. Astfel, instalația, după ce va fi amorsată, va putea funcționa fără aport de combustibil. Instalația va respecta toate cerințele legislației în vigoare atât la nivel național, cât și la nivel european.
Context general
Eliminarea nămolului biologic în exces reprezintă o problemă la nivel național și nu numai. Conform reglementărilor în vigoare, există câteva căi de eliminare acceptate și-anume:
- Utilizarea nămolurilor pe terenuri:
o utilizarea nămolurilor în agricultură;
o utilizarea nămolurilor în silvicultură;
o utilizarea nămolurilor pentru reabilitarea terenurilor;
- Valorificarea energetică;
- Compostarea;
- Eliminarea la depozitele de deşeuri.
Context local
În cazul Timișoarei, pentru că sistemul de canalizare este unitar, nămolul poate conţine agenţi patogeni şi metale grele, cum ar fi poluanţii, cu efecte negative asupra sănătăţii umane: prin acumularea substanţelor toxice în sol şi, de aici, în culturi vegetale şi apoi la animale.
Cantitatea mare de nămol produs, de circa 33.000 de tone, anulează practic soluția compostării, care devine nefezabilă pe termen lung, iar eliminarea într-un depozit ecologic de deșeuri contravine directivei europene de reducere a materialelor biodegradabile depozitate.
Dintre posibilitățile de valorificare energetică, a fost eliminată varianta fermentării anaerobe cu obținere de biogaz, din cauza faptului că încărcarea influentului stației de epurare, în cazul Timișoarei, este atipică pentru o apă uzată menajeră, în sensul unui conținut mai scăzut în materie organică respectiv unul relativ ridicat în compuși cu azot. Acest fapt se datoreaza, în principal, următorilor factori:
– viteza de curgere redusă a a apei în rețeaua de canalizare, cauzată de faptul că Timișoara este un oraș de câmpie, iar dimensiunea orasului este în permanentă dezvoltare;
Apoi, lungimea mare a rețelei de canalizare, de aproape 700 km: cu toate eforturile AQUATIM de reabilitare a acesteia, infiltrațiile din pânza freatică reprezintă un factor important de diluție a apei uzate ajunse în stația de epurare.
Contează și reducerea consumului de apă, după anii ’90, ca urmare a contorizării (reamintim că Timișoara a fost primul oraș contorizat 100 % din țară) sau faptul că sistemul de canalizare este unitar – în stația de epurare ajungând atât apa menajeră, cât și apa pluvială, ceea ce are ca efect o reducere a încărcării influentului.
Nămolul produs, după deshidratarea mecanică a acestuia, având un conținut de 28% substanță uscată nu poate fi valorificat energetic, fiind necesară uscarea lui avansată. Energia necesară uscării va fi asigurată din energia recuperată din nămol, iar excesul de energie va fi utilizat pentru generare de energie electrică.
Sistemul de valorificare energetică a nămolului va fi dimensionat pentru o cantitate de 1,16 tone de nămol substanță uscată pe oră, ceea ce înseamnă circa 91 tone de nămol deshidratat (la minim 28% substanță uscată) pe zi.
Din toate aceste motive, s-a optat pentru o instalație de uscare, care utilizează căldura rezultată în urma valorificării energiei conținute în nămol și generarea unei cantități de energie electrică.
Instalația va respecta toate cerințele legislației în vigoare atât la nivel national, cât și la nivel european.
Tehnologia propusă transformă substanța organică din nămol, prin procedeul de piroliză, în gaz de sinteză. Acesta, prin ardere, generează energie termică, ulterior utilizată în procesul de uscare, pentru producere de energie electrică (300 de Kwh ) respectiv pentru încălzirea spațiilor tehnologice.
Sistemul va fi în circuit închis si complet automatizat, fiind autoterm. După ce va fi amorsată, instalația va functiona fără aport de combustibil, iar nămolul va fi transformat într-un material nepericulos, zgură – cenușă, care poate fi valorificat ca materie primă secundară în industria materialelor de construcții sau a asfalturilor, respectiv poate fi evacuat la depozitul ecologic de deșeuri.
„Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Timiș, în perioada 2014-2020” are o valoare totală de 239,5 milioane de euro, din care 180,4 milioane de euro fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană, 40,4 milioane euro de la bugetul de stat, 4,3 milioane de la bugetul local și 14,4 milioane euro co-finanțare Aquatim. Obiectivul este dezvoltarea unor sisteme durabile de alimentare cu apă și apă uzată în Timișoara și în 81 localități din județul Timiș.