Spectaculoase clădiri de patrimoniu industrial din administrarea Aquatim, deschise publicului în 2018

„Vă rog, pe fiecare dintre dumneavoastră, să faceți măcar zece pași înainte…” Astfel și-a început Angela Cristea, șefa Reprezentanței Comisiei Europene, discursul de la evenimentul de lansare a Anului European al Patrimoniului Cultural în România, eveniment ce a avut loc la mijlocul lunii februarie, la București. Șefa Reprezentanței CE a explicat audienței care a strâns rândurile, la propriu, în jurul ei, că rolul și rostul Anului European al Patrimoniului Cultural este exact acesta, apropierea: „Ne dorim să aducem oamenii mai aproape de patrimoniu, patrimoniul mai aproape de oameni, și astfel pe noi mai aproape unii de alții”.

Patrimoniul nostru: acolo unde trecutul întâlneşte viitorul
… este sloganul, inspirat ales de către Institutul Național al Patrimoniului, pentru programul anului tematic european în România. Pe lista de proiecte şi evenimente cărora le-a fost atribuit, în urma selecției făcute de INP, logo-ul „Anul European al Patrimoniului Cultura” şi statutul de eveniment oficial, figurează și două inițiative propuse de Aquatim.

Așadar, în luna martie, la Timișoara, vom sărbători apa și poezia, deschizând, pentru public, importante clădiri de patrimoniu industrial, proiectate de Laszlo Szekely la începutul secolului XX.

Ziua Mondială a Apei, 22 martie, cu o lungă tradiție de Zi a Porților Deschise pentru Aquatim, este, anul acesta, prilejul unei săptămâni întregi de activități educative, găzduite de Centrul experimental pentru copii Aquapic, de la Uzina de Apă Industrială (1916), de pe strada Frederic Mistral. Clădirea vechii uzine va putea fi vizitată în această săptămână, dar și cu alte ocazii, în decursul anului, de către publicul larg. Evenimentul dedicat de Aquatim Zilei Mondiale a Poeziei (21 martie) va avea loc la Uzina de Apă nr. 1 (1914), de pe Calea Urseni, unde va fi viitorul Muzeu al Apei. În faţa clădirii fântânii (cunoscută şi ca „OZN-ul de la Urseni”, fiind aidoma unei farfurii zburătoare – stilul Secession industrial), poeţi reprezentativi ai Timişoarei vor susţine un recital. Evenimentul stabileşte o relaţie directă dintre cea mai subtilă şi veche formulă literară, poezia, şi o clădire de patrimoniu, foarte rară şi spectaculoasă.

Anul European al Patrimoniului Cultural, propus de un român

Eurodeputatul Mircea Diaconu a fost cel care a argumentat în fața Consiliului European, în anul 2015, nevoia unui astfel de an tematic. Tot Mircea Diaconu a negociat ulterior, într-un mod inedit, bugetul anului tematic. Deși mărturisește că nu se pricepe absolut deloc la negocieri, subiect pe care îl consideră o meserie în sine, actorul a reușit să dubleze propunerea inițială de buget a Consilului, de 4 milioane, argumentând că… s-a blocat la „eight” (opt) în procesul de învățare a limbii engleze, care, recunoaște Diaconu, îi cam dă de furcă.

În opinia eurodeputatului român, Anul European al Patrimoniului reușește să trateze o provocare europeană actuală, și anume criza de identitate, pentru că, spune acesta „Anul European al Patrimoniului lasă statelor membre spațiu, le lasă libertatea de a fi ele însele.” Deciziile despre activitățile și proiectele culturale ale anului tematic sunt numai ale statelor membre, iar Mircea Diaconu vede, din acest punct de vedere, Europa anului 2018 ca pe un „muzeu viu, în care grupuri, națiuni, etalează ce au mai bun, în fața celorlalți. Până la urmă, ceea ce se pune pe masa comună este ceea ce te reprezintă pe tine, ca nație…” În aceeași ordine de idei, un nou tip de „naționalism”, în cel mai pozitiv sens al cuvântului, propus de Mircea Diaconu, încape în câteva cuvinte simple: „cât pot fi de mândru că țara mea este atât de europeană”…

„Anul European al Patrimoniului Cultural aparţine tuturor celor ce apreciază, se bucură şi doresc să descopere patrimoniul cultural”, după cum se arată și pe site-ul INP, iar Aquatim, prin aceste inițiative și prin proiectele de viitor care vizează clădirile de patrimoniu ale Timișoarei, face nu unul, ci doi, trei și chiar mai mulți pași înainte către comunitate, aducând trecutul mai aproape de prezent.