E la noi de puțin timp, mai exact din 23 august 2018, dar parcă ar fi de-o viață. A lăsat o multinațională celebră de pe piață, ENEL, unde a lucrat imediat după terminarea facultății (Electro-Energetica din cadrul Universității Politehnica Timișoara), pentru Aquatim, ceea ce, recunoaștem, ne pică tare bine.

Șeful Secției Sucursale din Aquatim, Ștefan Ioan Libotean, e un om deștept, deschis, implicat, empatic, special. Ca atare, a primit, cu tot, dragul, un loc în rubrica noastră „Un pic de vorbă”. Zic să-l cunoaștem, e o nouă poveste frumoasă despre seriozitate și profesionalism, despre oamenii buni de lângă noi, dispuși să împărtășească experiențe, certitudini, vise.

Moroșan de fel, Ștefan a optat pentru Timișoara, imediat după terminarea Liceului de Telecomunicații din Baia Mare, când, împreună cu alți 18 colegi, a decis că cel mai vestic și dezvoltat oraș al țării – după cum l-a perceput și îl percepe încă – îi va deveni a doua casă. N-a regretat nicio secundă alegerea. Mândru de rădăcinile-i puternice, fericit să se prezinte de-acum bănățean sadea, Ștefan Libotean are un parteneriat solid cu viața și-o viață împlinită.

Așadar, cronologic, inginerul electro-energetic, proaspăt absolvent de facultate, se angajează, în 2003, la Electrica, Filiala de Distribuție și Furnizare Energie, ca o confirmare a școlii politehnice solide și a cunoștințelor teoretice dobândite. Sub mâna forte a directorului Milea, Ștefan este numit, în anul 2007, șeful Centrului Operativ Timișoara în cadrul de-acum ENEL, funcție cu responsabilitate majoră pe care a deținut-o până când a plecat din instituție pentru a deveni colegul nostru.

De ce Aquatim? “În toată această perioadă, am colaborat foarte mult cu specialiști din Aquatim, pentru diverse proiecte pe care compania le desfășura. Mi-a plăcut că e tot o firmă de utilitate publică, precum ENEL, care deservește oamenii, mie plăcându-mi foarte mult să lucrez cu oamenii. Impresia formată despre Aquatim a fost una pozitivă, de ani de zile, astfel că sosirea mea aici a fost chiar o bucurie.“, ne povestește Ștefan.

Cât despre munca în Aquatim, băimăreanul nostru ambițios este ferm convins că într-o firmă ca a noastră nu poți lucra decât în echipă, inginerește vorbind, într-o colaborare matricială (și pe orizontală, și pe verticală), cu colegii și cu șefii, obligatoriu sincer și deschis.  Ștefan crede și în zicerea perfect adevărată că “până la urmă, valoarea își spune cuvântul”, astfel că demersul profesional propriu este de la sine înțeles.

“Sunt oameni foarte buni, cu viziune, care vor să împingă lucrurile. Cred că, în orice colaborare, cheia este naturalețea. Să spui lucrurilor pe nume, întotdeauna, pentru că, între colegi, trebuie să existe o sinceritate profesională. Dacă oamenii sunt naturali, atunci și relațiile sunt sincere. E adevărat că, în ultimul timp, ne lipsește acest exercițiu și nu înțeleg de ce. Din perspectiva aceasta, eu nu mă voi schimba vreodată, deci rămân un om deschis și sincer.“, mai spune Ștefan.

Coordonarea celor cinci sucursale ale Aquatim (Sânnicolau Mare, Jimbolia, Deta, Făget, Buziaș) îl motivează și provoacă să-și atingă țintele propuse, firești, importante, imediate: creșterea respectului față de muncă, obligatoriu la pachet cu dragul de-a veni la lucru, implicarea și disponibilitatea de a învăța, o bună comunicare.

Cum l-au perceput colegii? “Le-am spus din start că vor avea deschidere totală, că vom discuta și analiza orice problemă apărută sau existentă și că vom rezolva împreună totul. Clientul e cel mai important, astfel că trebuie să gestionăm sensibilitatea sa. Asta ne creează imaginea. Trebuie să fim empatici întotdeauna. Simt că va fi foarte bine atât timp cât oamenii vor percepe exact ceea ce am transmis, în mine au, cu certitudine, un coechipier, căci, înainte de toate, sunt colegul lor.“, mai spune Ștefan.

În plan personal – vital și pentru colegul nostru – Ștefan este căsătorit din anul 2005 cu Silvia. Împreună au două fete, Ingrid Silvia și Maria Nicole, eleve la Colegiul Național Bănățean, în clasa a IV-a respectiv a VIII-a.

“Familia îți confirmă evoluția până la urmă, te stabilizează și responsabilizează enorm. Vorbim mult cu fetele noastre despre principiile solide care trebuie să ne fie ghid în viață, cu aceeași sinceritate despre care îți spuneam, căci doar astfel poți construi ceva trainic și frumos. Am avut și am un model în viață, pe mama mea. M-a învățat că relaționarea cu cei din jur trebuie să fie neapărat una caldă. La rândul ei, mama a lucrat într-o firmă de utilitate publică, exact în domeniul relațiilor cu clienții, astfel că am crescut în acest spirit deschis și onest“, continuă, la rându-i, foarte cald, Ștefan Libotean.

I se face des dor de Baia Mare și de mama, de schiatul în munții natali. Când se întâmplă asta, își urcă familia în mașină și pleacă spre celălalt acasă. Îi place postura, nu e deranjat nici de distanță, nici de sentimentul pe care îl resimte din plin: și moroșan și bănățean, căci, așa cum spune, “m-am format aici, rezonez cu Timișoara, îmi place atmosfera, deschiderea umană, culturală, spiritul multietnic armonios, sunt deja bănățean cu totul!“.

Mirajul străinătății l-a atins și pe el, la un moment dat, însă a refuzat să-și lase familia aici. Nu se va opune, în schimb, unei decizii din partea fetelor, dacă ar fi să existe vreodată, pentru că orice lucru care îți aduce evoluție – studii în străinătate, serviciu, bine job, ca să fim adaptați – e de bun augur. “Dar…acasă e acasă! Doar cine poate îmblânzi DORUL rezistă.”.

Ce bine că Ștefan nu l-a îmblânzit! Mulțumesc frumos, ești un om pe cinste! Inginerește vorbind – ca să păstrez patentul tău – fie ca matricea ta aquatimistă să fie una de excepție!