Aquatim derulează de câțiva ani o campanie originală de responsabilitate socială, numită Creștem debitul la Sănătate, la inițiativa medicului nostru de Medicina Muncii, Cristina Nica, întru informarea personalului angajat, dar nu numai, asupra celor mai importante probleme de sănătate, prevenția fiind ținta principală și cuvântul cheie.

În coordonatele pe alocuri ireale ale…noii lumi din care facem parte, am apelat la unul dintre medicii colaboratori ai campaniei, psiholog Cristian Bordea, din dorința de-a ne și vă ajuta în gestionarea celei mai mari crize sociale/psihologice de după cel de-al doilea război mondial: Coronavirusul.

Tânăr și optimist de fel, Cristian Bordea ne-a acordat un interviu complex, menit să pună punctul pe I, cu precizarea importantă că un psihic tare se educă! Atât de frumos ne explică dr. Bordea: “Cu cât știm mai multe lucruri, cu atât devenim mai anxioşi, pentru că simţim că nu putem să deţinem controlul. Nu am fost nicicând mai evoluaţi din toate punctele de vedere, ca acum, accesul la medicamente nu a fost nicicând atât de facil, media de viaţă nu a fost atât de mare de când existăm pe pământ. Evenimentele de genul acesta sau altele vor exista în continuare şi o să afecteze oamenii care sunt pe lângă noi, dar  şi pe noi intr-o oarecare măsură. Oamenii mai anxioşi ca trăsătură vor fi tot timpul mai afectaţi față de restul oamenilor. Modul în care interpretăm lucrurile ne crează emotiile!”.

Sperăm să vă fie de ajutor vorbele psihologului Cristian Bordea și crezul său:

“Dacă tu ai făcut tot ce ţine de tine pentru a te proteja nu mai rămâne de făcut decât… Vreme trece, vreme vine/Toate-s vechi și nouă toate/Ce e rău și ce e bine/Tu te-ntreabă și socoate/Nu spera și nu ai teamă/Ce e val ca valul trece/De te-ndeamnă, de te cheamă/Tu rămâi la toate rece. (Glosa – Mihai Eminescu)”.

 

* Cum detensionezi… o planetă întreagă, pusă în fața unei premiere virusologice triste?

Detensionarea unei planete nu este posibilă în acest moment de către un psiholog şi nici nu cred ca detensionarea ajută cu ceva în situaţii de urgentă, o oarecare tensiune este folositoare pentru că îi ajută pe oameni să se mobilizeze, dar dacă vorbim de panică, putem spune că panica nu aduce nimic bun. Pe lângă disconfortul emoţional major, o să ne facă să acţionăm iraţional, pentru că în momente de panică oamenii încercă să îşi salveze bunurile si viaţa fară a mai ţine cont de alţi oameni.

Din punctul meu de vedere, lucrurile se vor linişti de la sine în următoarele săptămâni.

* Cum percepe un specialist această premieră?

Nu este chiar o premieră, în 2009 pandemia de gripă porcină, prima din secolul XXI, a afectat destul de tare oamenii din întreaga lume, din punct de vedere psihologic si economic. În jur de 18.000 de oameni au murit atunci, dar doar câteva sute în Europa, fapt care nu ne-a afectat prea tare. Din punctul meu de vedere, aceste pandemii sunt o normalitate, au loc cu o anumită ciclicitate, dar pentru că perioadele de timp în care apar depăşesc 10-20 de ani, tindem să uităm anumite lucruri şi acest fapt ne poate aduce un disconfort emoţional major când situaţia se repetă.

* Epidemii și pandemii au mai fost. Cum e Coronavirusul față de ceea ce a mai experimentat omenirea?

Cum spuneam în rândurile de mai sus, nu este ceva cu totul nou. În ultimii 100 de ani, omenirea a trecut prin câteva pandemii care au adus pierderi omeneşti mult mai mari decât aceasta. Pandemia de Coronavirus este şi foarte mediatizată, fapt care crește numărul de persoane afectate din punct de vedere psihologic. Pe langă toate acestea, mai sunt şi multe ştiri false, pe lângă cele transmise de autorităţi, iar pentru oamenii de rând este dificil să cearnă ce este adevărat sau fals. Pandemia aceasta afectează tări dezvoltate, deci este normal să ne îngrijorăm.

* Ce ne sfătuiești să facem? Știm că stresul e dușmanul principal în acest contemporan greu de dus pe umeri și cel mai greu de… ucis. Acest nou stres pare a fi cel mai greu de gestionat și nu doar pentru că este cel mai recent.

Evenimentele noi care ne pun în pericol bunurile şi viaţa o să fie întotdeauna factori de stres crescut, dar aceste momente sunt şi un bun prilej pentru care noi, oamenii, să ne uităm putin la valorile noastre şi să vedem ce este important pentru noi. Acesta este un bun prilej să petrecem mai mult timp cu cei dragi, și așa toată lumea se plânge că nu are timp să stea cu familia. Pentru o stare de linişte, recomandarea mea este ca oamenii să petreacă mai mult timp în familie în aceste momente. Să stai cu familia poate să pară un lucru banal, dar este foarte folositor din punct de vedere al gestionării emoţiilor în momente pe care noi le considerăm dificile.

* Există tehnici speciale pentru a scăpa de presiunea psihică? Ne sfătuiești să facem ceva concret?

Cea mai simplă tehnică pe termen scurt este să îţi îndrepţi atenţia spre lucruri care îţi fac plăcere, lucruri şi activităţi care îţi aduceau un anumit confort şi, obligatoriu, evitarea ştirilor siropoase, care căută doar senzaţionalul, respectând şi recomandările autorităţilor. Pe termen lung, există o mulţime de tehnici care ne ajută să ne relaxăm sau să vedem lucrurile dintr-o altă perspectivă, dar pentru aceste tehnici este nevoie să depui putin efort intelectual si să te pregatesti cu ceva timp înainte. Ca orice abilitate, ai nevoie de antrenament pentru a putea să o dezvolţi.

* Ai colaborat, în această perioadă, cu colegi psihologi din străinătate? Ne poți spune cum au procedat ei? Ne recomanzi să mergem la specialist, dacă simțim că suntem depășiți de situație?

Nu am colaborat cu colegi din străinătate, dar vorbesc cu colegi din tară, toţi încearcă să calmeze apele pentru că oamenii sunt destul de tensionaţi în aceste momente. Tensiunea aceasta este normală, dar este nevoie ca oamenii să înţeleagă că este normal să te îngrijorezi. Important este să vezi cum reacţionezi la aceste îngrijorări, panica nu aduce nimic bun. Psihologia socială a demonstrat demult că panica se răspândeşte mult mai repede decât starea de bine. Suntem în strânsa legătură cu emoţiile si comportamentele celor din jur, deci, dacă cei din jurul nostru sunt panicaţi, pentru noi este foarte dificil să stăm calmi. Recomandarea mea pentru cei care nu fac față este să se prezinte la un specialist, acesta poate sa îi ajute să vadă sau să înţeleagă dintr-o altă perspectivă lucrurile şi situaţia.

*Cine se descurcă cel mai bine, în astfel de situații? Cum și de ce?

Cel mai bine în astfel de situaţii se descurcă personalul medical, oamenii care lucrează în sănătate, oameni care sunt pregătiti special pentru asemenea crize. În țările dezvoltate unde există protocoale şi o disciplină din partea populaţiei pentru a le respecta, oamenii sunt mult mai calmi. Să nu mă înţelegeţi greşit, peste tot situaţia este tensionată, dar în alte țări oamenii sunt mai încrezători în autorităţi, fapt ce le crește starea de confort şi sentimentul de siguranţă.

* Cât de grea e izolarea/carantina pentru unii dintre noi? Cum trece un om „liber” peste privațiuni?

Dacă pentru cineva izolare înseamnă un capăt de lume, sigur că va face greu faţă acestei situaţii, dar dacă înţelege că este o măsură necesară pentru ca virusul să nu fie transmis mai departe este posibil să trecă mai uşor peste perioada de izolare?

În momentul de faţă izolarea este în jur de 14 zile, iar pentru persoanele cu vârstă pană în 60 de ani mortalitatea este extrem de mică. Izolarea la cei tineri este necesară pentru a nu îmbolnăvi persoanele mai in vârstă!

* Cât de greu este să ne „dresăm” creierul?…

Eu nu folosesc cuvântul dresaj când vine vorba de creierul nostru, dar soluţii pentru a gândi mai raţional şi a acţiona în consecinţă există. La scară largă, statele dezvoltate educă oamenii în aşa măsură încât ei să înţeleagă importanţa anumitor măsuri din perioadele de criză, iar aceste măsuri duc la o detensionare a situaţiei. Să nu mă intelegeţi  greşit, toată lumea este intr-o mai mare sau mai mică măsură tensionată în acest moment, diferenţa apare acolo unde oamenii au încredere în sistemul de sănătate şi în organismele care în mod normal acţionează pentru ca omul să se simtă în siguranţă.

Când vine vorba de noi, în a învăţa să gestionăm stresul este nevoie să ne adresăm unui specialist, în momentul de fată avem asemenea specialişti care pot să ne înveţe cum să gestionăm mai bine situaţiile stresante.

Emoţiile noastre sunt produse de modul în care interpretăm viaţa, oamenii din jurul nostru, dar şi cum ne percepem pe noi. Dacă nouă credinţa ne spune că viaţa trebuie să fie dreaptă cu noi, în situaţiile de criză o să fim puternic destabilizaţi. Dacă noi credem că ceilalţi trebuie să se comporte frumos cu noi, să fie buni, atenţi, să facă totul perfect, să ne facă fericiţi, o să vedem că acest lucru nu este posibil. Dacă noi credem că nu suntem destul de buni pentru lumea asta, sau că suntem prea buni pentru ea, o sa fim destul de zdruncinaţi din punct de vedere emoţional.

* Pe final, dă-ne, te rog, un sfat scurt, dar complex, o motivațională, ceva ce ne-am putea repeta în oglindă în fiecare dimineață, în perioada asta tensionată!

Ca şi psiholog, nu dau sfaturi, dar pentru cei care citesc acest articol recomandarea mea este să se gândească la valorile lor, pentru că în vremuri mai agitate valorile ne ajută să ne stabilizăm din punct de vedere emoţional. Dacă pentru a ne proteja şi a nu răspândi virusul persoanelor care sunt mai vulnerabile suntem nevoiţi să stăm în casă, atunci să petrecem mai mult timp cu copiii, cu familia!