Conform Business Magazin, aproape un milion de oameni decedează, anual, din cauza apei infestate sau a lipsei acesteia, iar 844 de milioane de persoane nu au acces la apă potabilă, deşi 70% din suprafaţa Terrei este acoperită de apă. Cert este că penuria de apă la nivel global este o realitate dură care trebuie gestionată urgent și inteligent.

Inedit, în cel mai bun sens al cuvântului, este că România, cu 2.500 de izvoare şi 60% din apele minerale din Europa, se află pe podiumul statelor cu cele mai bogate resurse subterane de apă. Chiar şi aşa, însă, pericolul nu este depășit, iar crizele din această perspectivă sunt pe agenda națională.

Pentru o țară africană spre exemplu penuria de apă ar fi ceva obișnuit, evident nu și just. Pentru europenii aflați în fața perspectivei sumbre de a li se raționaliza lichidul vital, sună deplasat și bizar, însă perfect real.

Chiar dacă pare puţin plauzibil ca apa să se termine, în condiţiile în care 70% din suprafaţa Terrei este formată din apă, totuşi, procentul apei dulci este de doar 2,5%, o mare parte din această cantitate fiind stocată în gheaţă şi zăpadă.

De reținut este faptul că, în realitate, populaţia are acces imediat la doar… 1% din resursele de ape dulci!

Specialiștii susțin că este extrem de important ca penuria de apă să fie tratată ca o problemă globală, deoarece oraşele ar trebui să lucreze la soluţii încă de pe acum.  Diferenţa dintre state privind accesul la apă potabilă devine, însă, o problemă. În timp ce unele ţări deţin resurse importante de apă, populaţiile sărace sunt nevoite să se descurce prin metode proprii. Această situaţie duce deseori la furtul de apă – pentru profit, pentru supravieţuire sau pentru ambele.

În momentul în care furtul apei va deveni o problemă la nivel internaţional, acest lucru ar putea conduce la un punct de tensiuni mari între ţările care se confruntă cu probleme transfrontaliere de apă, susține un alt expert, exemplificând cu construcţia barajului Marea Renaştere de pe Nil, un proiect hidroelectric de patru miliarde de dolari, finanţat de Etiopia, care ar pune Egiptul în situaţia de a-şi pierde rezervele de apă potabilă.

Diminuarea deficitului de apă s-a dovedit a fi un subiect politic dificil deoarece, în multe ţări, soluţiile de mediu încă dețin un sprijin politic fragil pentru a deveni o realitate. De asemenea, este extrem de costisitor să se construiască noi surse de apă, baraje şi instalaţii de desalinizare.

La nivel de investiţii, sectorul apei este o industrie de 500 de miliarde de dolari, în continuă creştere. Statisticile spun că există încă o creştere puternică a segmentului în China, Australia, Orientul Mijlociu, Africa şi Rusia. Finanţarea infrastructurii din domeniul hidro nu este obiectul unei investiţii unice, ci solicită cheltuieli imense deopotrivă din partea mediului privat şi public pentru menţinerea şi operarea activelor. Investiţiile în sectorul apei vor avea succes dacă vor fi acompaniate de politici guvernamentale, cadre legale puternice şi o stabilire inteligentă a preţurilor.

România n-ar trebui să se teamă pentru că are suficiente resurse și o climă temperat-continentală de tranziţie, marcată de influenţe climatice oceanice, continentale, scandinavo-baltice, submediteraneene, cu un regim bogat al cantităţilor de precipitaţii. „România are în jur de 2.500 de izvoare de apă care ar constitui, potrivit unor estimări, circa 60% din apele minerale ale Europei. Plus resurse de suprafaţă. Doar în situaţii extreme (ca să nu spunem apocaliptice) am putea ajunge în situaţia menţionată: cataclism, accident nuclear sau ceva similar. Puţin probabil”, afirmă, spre exemplu, Horaţiu Rada, investitor în domeniul apei îmbuteliate.

Ideea este susţinută de mai mulți antreprenori și specialiști, amănuntul suplimentar şi esential fiind acela că  reţeaua noastră hidrografică de râuri şi lacuri este vastă și bogată.

Ca o concluzie unanimă, reprezentanţii companiilor şi ai instituţiilor de profil consideră că influenţa climei asupra rezervelor de apă potabilă joacă un rol esențial pentru că biosfera şi ecosistemele în integralitatea lor depind de schimbările climatice. Şi invers.

Sursa: Business magazin