Se spune că, dacă mișcă, e biologie, dacă miroase, e chimie, dacă nu funcționează, e fizică și teoria… funcționează de mii de ani.

Fascinația științelor e întotdeauna mai mare atunci când lasă în istorie povești inedite sau curiozități, în fapt repere importante și ușor de reținut pentru orice nespecialist.

Chimia are, evident, farmecul ei și legende pe măsură, dar și foarte multă concretețe. Istorisirile despre alchimiști captează și în prezent, însă dincolo de povești mistice rămân marile descoperiri ale lumii, cele care ne-au scris și ne scriu practic viața.

O informație interesantă și cât se poate de reală este, spre exemplu, aceea că există “aqua regia” sau “apa regală”, în fapt un amestec de acid coroziv, de culoare roșie sau galbenă, care dizolvă aurul și platina. Este numită apă regală deoarece poate dizolva așa numitele metale nobile.

Aqua regia se folosește în primul rând pentru producerea acidului cloroauric, electrolitul în procesul Wohlwill pentru rafinarea aurului de cea mai înaltă calitate, dar și pentru curățarea articolelor de sticlă cu compuși organici și particule de metal. Datorită reacției dintre componentele sale (care duc la descompunerea sa), aqua regia rămâne un acid puternic, chiar dacă își pierde rapid eficacitatea.

Istoria apei regale începe în secolul VIII d.Hr., când alchimistul persan-arab Jabir Ibn Al-Hayyan a dizolvat clorura de amoniu în acid azotic.

Cea mai fascinantă poveste, însă, pe tema acestui acid coroziv se petrece în timpul celui de-al doilea război mondial, când Germania a invadat Danemarca. Atunci, chimistul maghiar George de Hevesy a dizolvat medaliile premiilor Nobel acordate fizicienilor germani Max von Laue (1914) și James Franck (1925), în aqua regia, pentru a preveni confiscarea lor de către naziști. Asta deoarece guvernul german le-a interzis cetățenilor germani să accepte sau să păstreze vreun premiu Nobel.

De Hevesy a dizolvat rapid medaliile și a plasat soluția rezultată pe un raft în laboratorul său din Institutul Niels Bohr. Recipientul a fost ignorat de naziști care n-aveau cum bănui ce conține, deci salvat.

După război, de Hevesy s-a întors, a găsit borcanul cu pricina, a precipitat aurul din acid, l-a extras și l-a returnat Academiei Regale de Științe a Suediei și Fundației Nobel. Instituțiile au refăcut medaliile și le-au conferit laureaților Laue și lui Franck.