Așteptat cu interes de către specialiști, activiști de mediu sau, pur și simplu, trăitori ai Terrei, summitul G20 de la Roma s-a finalizat, duminică, 31 octombrie, cu concluzii importante, asumate de către toți membrii grupului. Liderii politici care fac parte din G20 au ajuns, astfel, la un acord privind limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială, dar și la decizii financiare din sfera caritabilă/empatică să-i spunem, fapt neconsemnat până în prezent.

Duminică seara s-a acceptat un compromis și-anume de-a se ajunge la neutralitate climatică în ceea ce privește emisiile de CO2 „până la jumătatea secolului sau în jurul acelui moment”. Statele din G20 au convenit să continue eforturile de limitare a încălzirii globale prin „acțiuni semnificative și eficiente”.

Concluziile întâlnirii internaționale sunt următoarele:

  • Să menţină obiectivul limitării încălzirii climei la cel mult 1,5 grade Celsius, evidențiind necesitatea „întreprinderii unor noi acţiuni mai concrete pentru protejarea climei în acest deceniu”.
  • Să accelereze acțiunile în vederea atingerii unui nivel net de emisii de gaze cu efect de seră la nivel mondial sau a neutralității emisiilor de dioxid de carbon până la jumătatea secolului sau în jurul acestei date.
  • Să reafirme angajamentul țărilor dezvoltate de a mobiliza în comun 100 de miliarde de dolari pe an pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice și să salute noile angajamente asumate de unii membri ai G20.
  • Să pună în aplicare până în 2023 noile norme pentru un sistem fiscal internațional mai stabil și mai echitabil, inclusiv un impozit pe profit minim de 15 % la nivel mondial.
  • Să depună eforturi suplimentare pentru a asigura o mai bună și mai rapidă livrare pentru vaccinurile COVID-19 în țările cu venituri mici și mijlocii.
  • Să înființeze un grup operativ comun G20 pentru finanțe și sănătate pentru a asigura finanțarea adecvată a prevenirii, pregătirii și reacției în caz de pandemie.

Liderii G20 s-au mai angajat să consolideze acțiunile pentru a stopa și inversa pierderea biodiversității până în 2030.

Șefii de stat și de guvern au mai scris, negru pe alb, că se vor strădui să se asigure că cel puțin 30 % din terenurile globale și cel puțin 30 % din oceanele și mările globale sunt conservate sau protejate până în 2030.

Țările membre își vor uni forțele și pentru a atinge obiectivul de plantare a 1 trilion de copaci până în 2030, cu implicarea sectorului privat și a societății civile.

Liderii din G20 au fost, de asemenea, de acord să pună capăt finanțării publice pentru producerea de energie pe bază de cărbune în străinătate, dar nu și-au stabilit niciun obiectiv clar, deocamdată, pentru eliminarea treptată a cărbunelui pe plan intern.

Important este și faptul că G20 a reafirmat angajamentele anterioare ale țărilor bogate de a mobiliza 100 de miliarde de dolari, anual, pentru a ajuta țările mai sărace să facă față provocărilor generate de schimbările climatice, angajându-se în același timp să crească finanțarea pentru a le ajuta să se adapteze, aceasta fiind o premieră importantă de atitudine. Mai precis, G20 s-a angajat să aloce ţărilor vulnerabile 100 de miliarde de dolari din suma totală de 650 de miliarde de dolari sub formă de DST (drepturi speciale de tragere) emisă de Fondul Monetar Internaţional pentru a ajuta statele să facă faţă crizei generate de pandemia de COVID-19.

Este prima dată când statele din G20 cad de acord asupra unei sume pe care să o acorde statelor în curs de dezvoltare şi ele urmează astfel exemplul liderilor din G7, care şi-au stabilit deja ca obiectiv să ajute cu 100 de miliarde de dolari continentul african.

DST, monedă de rezervă a FMI, sunt repartizate în funcţie de cota-parte a fiecărei ţări la FMI, partea cea mai mare revenind deci statelor celor mai înstărite, ceea ce ar fi însemnat practic ca Africa să nu beneficieze decât de 34 de miliarde de dolari, de unde ideea unora dintre statele dezvoltate de a-şi redistribui din partea ce le revine celor mai vulnerabile, subliniază Agerpres.

Astfel, Canada va acorda statelor în curs de dezvoltare 20% din DST-urile sale, a anunţat sâmbătă la Roma ministrul canadian de finanţe. Angajamente similare au mai anunţat şi Marea Britanie, Franţa sau Japonia.

Grupul G20 este format din 19 țări și Uniunea Europeană. El este responsabil de 80% din emisiile globale iar, potrivit specialiștilor, o reducere a efectului dezastruos asupra Planetei impune acțiuni rapide, radicale și categorice.

Dintre țările membre, doar șase și-au mărit oficial obiectivele de reducere a gazelor cu efect de seră și, cert, alte șase (SUA, Canada, Australia, Brazilia, Coreea de Sud și Mexic) nu și-au atins deloc vechile obiective privind mediul înconjurător.

Planeta s-a încălzit deja cu 1,2 grade Celsius, spun oamenii de știință.

Pentru a avea șansa de a limita încălzirea globală la pragul de sub 1,5 grade Celsius, mai avem doar opt ani pentru a reduce aproape la jumătate emisiile de gaze cu efect de seră”, susțin aceeași specialiști.