Recent, patru țări au luat o decizie vitală pentru fauna unei zone impresionante, de peste 500.000 de kilometri pătrați din Pacificul de Est: Ecuador, Columbia, Costa Rica și Panama au decis crearea unei rezervații marine uriașe, în fapt o zonă de protecție pentru țestoase, balene și rechini, în acest teritoriu incluzându-se și Insulele Galapagos.

Mai exact, în estul Oceanului Pacific, în largul coastelor Ecuadorului, Columbiei, Costa Rica și Panama urmează să fie creată una dintre cele mai mari și mai bogate zone marine protejate din lume, iar anunțul a fost făcut chiar de către președinții celor patru state participante la summit-ul ONU privind clima, încă în desfășurare la Glasgow. Insulele vizate găzduiesc sute de specii impresionante de animale și păsări marine.

În total, rezervația marină urmează să se extindă pe un teritoriu de peste 500.000 de kilometri pătrați – o suprafață mai mare decât Germania, Austria și Elveția la un loc! Practic, se va crea un coridor în ocean prin care broaștele țestoase, balenele, tonul, caracatițele, rechinii ciocan și alte specii se vor putea deplasa nestingherite. Cel mai important detaliu: pe viitor, pescuitul industrial urmează să fie interzis în această zonă de protecție gigantică.

Liderii celor patru țări s-au declarat mai mult decât bucuroși de hotărârea luată la Glasgow.

Președintele statului Costa Rica: „Vom proteja ecosisteme precum Galapagos și Insulele Cocos, care se numără printre cele mai valoroase din lume!”.

Liderul de stat columbian a anunțat, la rându-i, că noul sanctuar este cel mai mare de acest tip din emisfera vestică.

Șeful statului panamez: “Noul sanctuar din largul coastelor Americii Latine este o măsură puternică și de aceasta are nevoie atât țara noastră, cât și întreaga lume!”.

O acțiune concretă care să depășească toate cuvintele pe care le putem spune aici – de asta avem nevoie”, s-a exprimat Guillermo Lasso, președintele Ecuadorului.

Liderul din Ecuador: „Toți șefii de stat și de guvern de aici (n.r. summit-ul ONU) au făcut apel la acțiune mai degrabă decât la cuvinte. E timpul să acționăm. Cred că aceasta este o măsură concretă care depășește toate vorbele pe care le putem spune aici!”.

Ideea statuării unui coridor de protecție în estul Pacificului vine încă din anul 2004, când Panama, Columbia, Costa Rica și Ecuador au semnat un acord de protejare a zonelor insulare din Pacific. Inițiativa celor patru state poartă denumirea de „Eastern Tropical Pacific Marine Corridor” (CMAR), în traducere „Coridorul marin din Pacificul tropical estic”.

Între timp, în cadrul acestui summit important pentru mediu și climă, alte state au anunțat că doresc să consolideze protecția apelor naționale. Spre exemplu, comisarul american pentru climă, John Kerry, a anunțat că Statele Unite vor fi a 15-a națiune care va semna o declarație în acest sens, susținută fiind, de altfel, de Indonezia, Japonia, Kenya, Chile și Norvegia.

Scepticismul este, însă, în continuare major, îndeosebi dinspre organizațiile de protecție a mediului, pentru că, spun acestea, angajamentele luate de state nu sunt suficiente pentru a stopa distrugerea continuă a oceanelor. Declarația privind protecția mărilor, de exemplu, nu conține nicio informație conform căreia subvențiile masive de stat pentru pescuitul industrial vor fi întrerupte.

De menționat că protecția oceanelor este definită ca fiind unul dintre cele 17 obiective de sustenabilitate ale ONU, iar, pentru a atinge acest obiectiv, 10% din suprafața oceanelor lumii ar trebui să fie protejată până la sfârșitul anului 2021.

În prezent, conform Der Spiegel, este atins procentul de doar 7%, deci misiunea continuă și nu este una deloc facilă.

Sursa EvZ