Recent, Organizația Meteorologică Mondială a dat publicității un raport care susține că încălzirea climei europene are loc într-un ritm de două ori mai rapid decât media globală și care avertizează că această tendinţă a ultimilor 30 de ani este de natură să provoace creşteri excepţionale ale temperaturilor, incendii de vegetaţie şi inundaţii, conform „The Guardian”.
Efectele acestei încălziri se văd deja, demult: secetă, incendii de pădure, topiri ale gheţarilor.
Raportul se numește „Starea climei în Europa”și a fost realizat împreună cu serviciul Copernicus al Uniunii Europene. Avertismentul imediat este acela că, pe măsură ce tendinţa de încălzire continuă, temperaturile excepţionale, incendiile de vegetaţie, inundaţiile şi alte efecte ale dereglărilor climatice vor afecta societatea, economiile şi ecosistemele.
Spre exemplu, din 1991și până în 2021, temperatura din Europa a crescut cu o rată medie de aproape 0,5 grade Celsius pe deceniu, ceea ce a avut consecinţe fizice concrete: gheţarii alpini au pierdut 30 de metri din grosimea gheţii (între 1997 şi 2021), iar calota de gheaţă a Groenlandei s-a topit.
În vara anului 2021, Groenlanda a avut prima ploaie înregistrată vreodată în cel mai înalt punct al său, staţia Summit.
Raportul mai precizează că, în 2021, evenimentele meteorologice şi climatice cu impact ridicat – dintre care 84% au fost inundaţii şi furtuni – au dus la sute de decese, au afectat direct peste 500.000 de persoane şi au provocat pagube economice de peste 50 de miliarde de dolari.
Nu sunt chiar toate veștile rele pentru că același raport menţionează că multe ţări europene au reuşit să-şi reducă simţitor emisiile de gaze cu efect de seră, scăderea la nivel de UE fiind de 31%, între 1990 şi 2020.
În plus, Europa a luat măsuri importante pentru a-și proteja populaţia de cele mai grave efecte ale urgenţei climatice: sistemele de alertă în caz de fenomene meteorologice extreme au protejat aproximativ 75% din populaţie, iar planurile de acţiune pentru combaterea efectelor caniculei au salvat multe vieţi.
De ce Europa se încălzeşte mai repede?

În primul rând, continentul are o pondere ridicată a uscatului, care se încălzeşte mai repede decât marea.
Arctica şi, în general, latitudinile nordice înalte sunt, de asemenea, regiunile care se încălzesc cel mai rapid la nivel global, iar o parte relativ mare din Europa se află în latitudinile nordice.
Un lanţ de reacţii ar putea contribui, de asemenea, la această încălzire. De pildă, solul Europei are un grad destul de mic de umiditate, iar în condiţiile în care temperaturile cresc mai repede, solul devine şi mai arid.
Un alt exemplu de efect în lanţ este vulnerabilitatea Europei la curenţii dubli de aer. Acest efect „dublu” apare atunci când un curent se împarte temporar în două, lăsând între cele două ramuri ale sale o zonă în care vântul este slab, iar presiunea atmosferică este crescută, ceea ce provoacă o căldură extremă.
În plus, oamenii de ştiinţă subliniază că oraşele europene sunt „insule de căldură” şi, prin urmare, resimt şi mai mult temperaturile extreme, potrivit The Guardian.
Material preluat de pe hotnews.ro