Spania, poziționată în Europa Occidentală, ocupă cea mai mare parte a Peninsulei Iberice, precum și două arhipelaguri (Insulele Canare în Oceanul Atlantic și Insulele Baleare în Marea Mediterană) și două orașe în nordul Africii. Tot de Spania aparțin și alte insule de dimensiuni mai reduse situate în vecinătatea țării.
Suprafața totală a Spaniei este de 504.782 km2, din care 499.543 km2 reprezintă uscat și 5.240 km2 apă.
Numărul total de râuri și pârâuri din Spania este de 1800. Dintre acestea doar râul Tago are un curs mai lung de 1.000 km și doar 90 de râuri au o lungime mai mare de 100 km. Celelalte râuri sunt scurte și au un debit neregulat. Acestea seacă în perioadele secetoase și se umflă provocând inundații în timpul ploilor torențiale.
Insulele sunt lipsite de râuri cu un caracter permanent, singurele excepții find La Palma și Gomera.
În Spania nu există lacuri cu o suprafață mare. Câteva lacuri cunoscute sunt Lago de Rius, Laguna de Ruidera și Ciudad Real. În ultimul secol a crescut numărul lacurilor de origine antropică, create de om cu scopul regularizării unor râuri, precum și pentru a stoca importante reserve de apă necesare irigațiilor și alimentării marilor orașe. Astfel de lacuri se găsesc mai ales pe cursul râurilor mari Tago, Ebro, Duero,etc.
După un an 2022 foarte dificil din punct de vedere al temperaturii ridicate și a lipsei precipitațiilor, Spania a înregistrat în acest an cea mai călduroasă lună aprilie de după anul 1961, an ce a marcat începutul folosirii de date statistice de către Agenția Meteorologică Spaniolă. Există o expresie în spaniolă: „ En Abril, aguas mil ”, care înseamă că luna aprilie va aduce ploi. Numai că anul acesta nu a făcut-o. Luna aprilie a fost cea mai uscată lună înregistrată, iar mai multe orașe spaniole au înregistrat cele mai ridicate temperaturi de până acum. În Cordoba, mercurul a crescut la 38,7°C (aproape 102°F) la un moment dat, iar în provincia Sevilla din Andaluzia la 37,8°C.
„Spania este o ţară obişnuită să înfrunte perioade de secetă, dar din cauza schimbărilor climatice, avem o incidenţă mult mai mare a episoadelor caniculare, devenite mai frecvente şi mai intense”, a declarat ministrul spaniol pentru Tranziţie ecologică, Teresa Ribera, într-o conferinţă de presă.
Penuria de apă cu care se confruntă ţara iberică i-a făcut pe mulţi agricultori să renunţe la însămânţările de primăvară, mai ales la culturi de cereale şi oleaginoase, riscând să provoace astfel penurii alimentare şi o creştere explozivă a preţurilor pentru produsele vizate.
Patricio Garcia-Fayos, directorul Centrului de Cercetare a Deșertificării din Valencia, a spus că schimbările climatice, împreună cu supraexploatarea apelor subterane, accelerează „deșertificarea Spaniei”. Organizația Națiunilor Unite a tras deja un semnal de alarmă cu privire la deficitul de apă din ce în ce mai mare din Spania, estimând că aproape 75% din țară se află deja în proces de deșertificare. Deșertificarea crește și riscul de incendii, deoarece vegetația uscată este materialul combustibil ideal.
Anul trecut, Spania a suferit cel mai mare număr de incendii din Europa, înregistrând peste 500, peste 300.000 de hectare de vegetație arzând în flăcări, potrivit Sistemului european de informare privind incendiile forestiere. Anul acesta, aproximativ 40.000 de hectare au fost deja consumate de flăcările alimentate de temperaturile mai ridicate, solurile mai uscate și vânturile mai calde. Agenția de Stat de Meteorologie a Spaniei a emis deja un avertisment de „risc extrem de incendiu” pentru o mare parte a țării.
Văzând criza cu care se confruntă Spania în prezent, majoritatea experților au ajuns la aceeași concluzie: „Trebuie urgent să ne adaptăm la acest nou climat mai arid și să regândim total sistemul nostru de management al apei”, a spus Olcina de la Universitatea din Alicante.
„Construirea mai multor rezervoare de apă nu mai are sens: nu mai avem apă de pus în rezerve”, a spus el. „În schimb, trebuie să dezvoltăm noi moduri de a folosi apa, cum ar fi reutilizarea apei. Dar, mai presus de toate, trebuie să folosim mai conștient apa”.
Barea, de la Greenpeace, a fost de acord. „Să reducem suprafețele irigate”, a spus el. „Trebuie să încetăm să nutrim iluzii și să folosim apă care nu există”. Ecologiștii spun că nu doar clima mai caldă și mai uscată este de vină pentru criza apei din Spania, ci și practicile agricole spaniole.
„Această secetă ne arată limitările modelului agricol spaniol, care se bazează pe falsa impresie că avem apă din abundență”, a declarat Julio Barea, responsabil pentru problemele legate de apă la Greenpeace Spania. Astăzi, sectorul agricol spaniol reprezintă până la 80% din consumul de apă dulce al țării.
Începând cu anii 1950, Spania a instalat sute de baraje și sisteme de deviere a apei pentru a răspunde lipsei recurente de apă. În total, țara are acum aproximativ 1.200 de baraje și rezervoare artificiale, mai multe decât orice altă țară din Europa. Cele mai multe dintre ele se găsesc în jumătatea de sud a Spaniei, furnizând apă în principal zonelor intensiv agricole, dar și fermelor mai mici și activităților turistice.
„Această infrastructură ne-a determinat să tragem iar și iar, fără nicio moderație, din rezervele noastre pentru a susține un model agricol bazat pe irigare, care ne-a câștigat numele de «grădina din spate a Europei»”, a spus el. „Dar cu ce preț? Am dus pânzele freatice într-o stare de stres hidric. Astăzi, ținând cont și de consecințele tot mai vizibile ale încălzirii globale, acest model nu mai este sustenabil”.
Guvernul Spaniei a adoptat anul acesta un pachet de măsuri în valoare de peste 2 miliarde de euro pentru combaterea secetei, a deficitului de apă și pentru a ajuta agricultura.
Sursa foto: AFP