Alin Ionuț Șuiu: “Asociația Română a Apei a reușit să ne pună pe hărțile globale. Și-a asumat un rol extrem de important, pe care îl realizează cu succes și contribuie astfel la dezvoltarea acestui sector vital”.

 

Tânăr, dinamic, inovativ și implicat până-n pânzele albe în agora Olteniei mari și frumoase, sub diverse perspective, toate complexe.

Este licențiat în Științe Juridice la Facultatea de Drept „Nicolae Titulescu”, Craiova, deține master în Dreptul Afacerilor, dar și un important certificat de absolvire în „Politică externă și diplomație” la prestigiosul Institut Diplomatic Român, București. A practicat avocatura în scale înalte, experiența i-a slujit și îi slujește enorm în activitatea prezentă.

A cunoscut Compania de Apă Oltenia (CAO), inițial, din postura de membru apoi de președinte al Consiliului de Administrație, ulterior a parcurs, decent și serios, trepte profesionale consistente în angrenajul organizației care l-a cucerit din prima, iar, de cinci ani, intră la birou cu legitimația de Director General.

În accepțiunea sa, Apa are o simbolistică puternică, ea se împletește fericit cu o istorie aparte a locului natal – Goiești – odată ce, chiar aici, în anul 1821, Tudor Vladimirescu și-a așezat oastea și și-a odihnit pandurii. În egală măsură, „moștenirea” se continuă cu un prezent mai mult decât alert, plin de proiecte, inițiative, certitudini, marca renumită CAO. Este o companie premium și pentru că, la momentul semnării lui, Proiectul privind apa și canalizarea era cel mai mare, ca valoare, din România. Pe apă, chiar cel mai mare proiect finanțat vreodată, de la înființarea Uniunii Europene și până în prezent.

Vorbim, așadar, cu Directorul General al Companiei de Apă Oltenia, Alin Ionuț Șuiu, într-un nou interviu consistent, între atunci și acum, cu alb-albastrul campioanei unei mari iubiri la rever, întotdeauna!

 

* Cum e să vezi ȘI din perspectivă avocățească un domeniu cheie al dezvoltării economice naționale?

Provocator, dacă ar fi să aleg un singur cuvânt. Asta pentru că sectorul alimentării cu apă este într-o continuă transformare. Ceea ce înseamnă că și legislația în domeniu se up-datează des și trebuie să fim la curent în permanență. Mai mult decât atât, orice exaltare pe care o am când aud de o oportunitate de finanțare este imediat temperată de filtrul juridic prin care trec informația. Pentru că apar rapid un milion de întrebări: oare ne încadrăm? care sunt limitele legislative? ce criterii sunt necesare sau pe care dintre ele le îndeplinim… Din păcate, văd repede și lipsurile dintr-un act normativ, prevederi care ne-ar folosi în activitate și atunci începem să căutăm soluții.

  * V-ați imaginat, pe când purtați roba, că o veți schimba pe un costum de Om al Apei? Cum s-a întâmplat?

Niciodată nu am crezut că voi face altceva. Mi-a plăcut foarte mult activitatea în instanță. Este un domeniu care te ține mereu în alertă. Apoi întâmplarea a făcut să iau contact cu domeniul Apei din postura de simplu membru al Consiliului de Administrație al Companiei de Apă Oltenia. Am realizat că este un sector vital pentru toată lumea, erau atât de multe informații noi, am aflat ce nevoi au oamenii și cum putem răspunde acestor nevoi din sectorul apei și canalizării, astfel că am fost cucerit de provocarea de a mă implica mai mult.

 * Ce vă place cu predilecție la domeniul alimentării cu apă și canalizare, care este zona cea mai incitantă?

Îmi place foarte tare să văd o lucrare încheiată. Indiferent că este vorba despre un cămin de alimentare cu apă montat la o persoană care nu își permite sau de kilometri întregi de conductă nouă. Nu există viață fără apă, astfel că am o mare satisfacție când văd un om mulțumit, când reușim să ducem apă de calitate până în ultimul colț de sat. Îmi place să urmăresc stadiul lucrărilor. Îmi place să merg în teren. Apar de multe ori situații neprevăzute care trebuie rezolvate, iar dacă ai noroc să lucrezi cu profesioniști, și mă refer aici în special la constructori, ai mereu ceva de învățat.

* CAO a marcat o premieră în ceea ce privește finanțările europene. Cât de mare a fost și este presiunea unei asemenea provocări?Oooo! Presiunea a fost de la început uriașă. Aș putea spune că am fost  deschizători de drumuri. Am obținut, prin contractul de finanțare, cea mai mare sumă pe care o primise vreodată o Companie din țara noastră pentru investiții în apă și canalizare până la acel moment. Pe 14 mai 2019 a fost semnat contractul de finanțare între S.C. Compania de Apă Oltenia S.A. și Ministerul Fondurilor Europene în calitate de Autoritate de Management POIM, iar pe 17 martie 2020, la sediul Comisiei Europene de la Bruxelles, a fost semnată decizia de finanțare a Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în județul Dolj, cu o valoare totală de peste 445 milioane de euro. În spatele acestui rezultat a fost o muncă titanică pentru întocmirea documentațiilor necesare. Presiunea a continuat, pentru că a durat mai bine de un an până au început lucrările și nu am scăpat nici acum, pentru că lucrările sunt în desfășurare în mai multe zone din aria noastră de operare.

* Cum arată, în acest moment, fotografia implementării proiectelor CAO, puteți dezvolta, vă rog.

Pentru un control eficient al lucrărilor și al modului de utilizare a fondurilor obținute prin Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în județul Dolj, întreaga investiție a fost împărțită, în total, în 22 de contracte de execuție lucrări, la care s-au adăugat două contracte de servicii și alte cinci de achiziții echipamente. Astfel, este prevăzută continuarea procesului de extindere și reabilitare a infrastructurii realizate în etapa 2007 – 2013 în 23 de localități din județul Dolj, respectiv Craiova, Cârcea, Malu Mare, Breasta, Bucovăț, Ghercești, Mischii, Pielești, Șimnicu de Sus, Ișalnița, Coțofenii din dos, Calafat, Maglavit, Băilești, Poiana Mare, Piscu Vechi, Rastu Nou, Cerăt, Bechet, Ostroveni, Călărași, Dăbuleni și Plenița.

 O componentă majoră a Proiectului o reprezintă investiția strategică “Reabilitare și extindere aducțiune fir II Isvarna-Craiova”, obiectiv de investiție de utilitate publică ce constituie varianta de asigurare a deficitului de apă, cât și asigurarea calității apei pentru Municipiul Craiova și localitățile de pe parcursul conductei de aducțiune din județul Dolj și județul Gorj. Toată lumea știe că Oltenia este zonă de câmpie. Ei bine, o parte din apa care ajunge și acum la robinetele utilizatorilor noștri este apă de izvor de munte, de la Isvarna, din județul Gorj, situată la peste 120 de kilometri de municipiul Craiova. Aducțiunea actuală este depășită moral, astfel că realizarea Firului II Isvarna – Craiova este esențială. Lucrarea, care totalizează 123 km lungime și traversează 15 UAT din Gorj și Dolj, a fost împărțită în șase tronsoane, din care două au fost recepționate, iar celelalte sunt aproape de finalizare, astfel că, la sfârșitul acestei veri, Firul II Isvarna – Craiova va fi funcțional.

Au fost recepționate și alte contracte de lucrări în localități din județul Dolj, în cadrul Proiectului, din fondurile proprii ale Companiei facem investiții în fiecare an, însă este frustrant faptul că nu depinde de noi ceea ce se întâmplă în teren. Îmi pare rău să spun asta, dar este o realitate faptul că a scăzut considerabil calitatea antreprenorilor din domeniul nostru de activitate. Și folosim toate pârghiile legale pe care le avem pentru a-i determina pe unii dintre ei să-și îndeplinească obligațiile contractuale, însă acestea sunt prea puține.

 * Sunteți om de echipă? Cum ați descrie-o pe-a dumneavoastră?

Nu poți să le faci singur pe toate. Evident că mă bazez pe o echipă. Am o echipă extraordinară, oameni implicați, profesioniști, iar partea bună este că am reușit să atrag și mulți tineri. Pot spune că am încercat în acești ani să fac întreaga Companie să funcționeze ca o echipă. Mai am ceva de lucru la acest capitol, dar suntem pe drumul cel bun.

 * Cu ce probleme vă confruntați, de unde vin cele mai multe, din ce zone de acțiune?

Pare paradoxal, dar multe din problemele cu care ne confruntăm vin din partea de dezvoltare, de extindere a ariei de operare. Asta pentru că preluăm localități cu sisteme de alimentare cu apă și canalizare unde trebuie să facem investiții serioase pentru a le face să funcționeze la parametrii serviciilor oferite de Compania de Apă Oltenia. Ori aceste investiții se regăsesc, parțial, și în tariful pentru apă și canal perceput. În plus, în zonele rurale, dar nu numai, oamenii sunt obișnuiți să utilizeze apa din rețeaua publică pentru irigatul culturior, grădinilor, fapt ce ne creează dificultăți în perioadele de caniculă prelungită.

Firmele care lucrează în domeniu sunt o altă mare problemă. Sunt câțiva constructori puternici, care își fac treaba cu profesionalism, însă ajung să câștige licitații și să semneze contracte mulți constructori care scriptic îndeplinesc toate criteriile, dar practic sunt total depășiți de lucrările pe care le au de făcut. Și asta se răsfrânge, în final, asupra noastră, dar și a utilizatorilor, care au așteptări și nu înțeleg de ce totul durează.

 * Cât de mult contează existența unui parteneriat veritabil cu autoritățile locale? Dar cu cele centrale?

Extraordinar de mult! Mai ales că reprezentanții autorităților locale ne pot sprijini și la nivel central. Noi, și vorbesc de Companie, nu cred că am fi reușit să obținem finanțarea pentru proiectul de dezvoltare de care v-am vorbit mai devreme, dacă nu am fi beneficiat de sprijinul primarului municipiului Craiova, doamna Lia Olguța Vasilescu. A luptat pentru noi și alături de noi și aș vrea să profit de oportunitate și să îi mulțumesc din nou pentru implicare. De altfel, Consiliul Local al Municipiului Craiova, cel mai mare acționar al Companiei de Apă Oltenia, ne-a sprijinit cu fonduri atunci când am avut nevoie pentru asigurarea cofinanțării, cum s-a întâmplat și în cazul proiectului de digitalizare a activității pe care l-am finalizat la începutul acestui an.

De asemenea, Consiliul Județean Dolj ne-a fost mereu și ne este în continuare un partener de nădejde. Este instituția care s-a ocupat de toată procedura de expropriere pentru Firului II Isvarna – Craiova. Este vorba de un „culoar” în lungime de 123 km lungime și 20 de metri lățime, care traversează 9 UAT din județul Gorj și 6 UAT din județul Dolj care a fost vizat de exproprieri.

* Ce parteneriate academice are CAO, cât de tare se simte nevoia de specialiști, cum colaborați cu mediul universitar?

Avem parteneriate solide cu Universitatea din Craiova, astfel că studenți de la diferite specializări ne trec pragul des. Mai mult decât atât, am derulat proiecte de cercetare/implementare împreună cu studenți de la Facultatea de Automatică din cadrul Universității, iar rezultatele acestei frumoase colaborări – un sistem de măsurare a debitelor de intrare/ieșire (debitmetru) -, se folosesc cu succes Stația noastră de Epurare a Apelor Uzate de la Făcăi, în municipiul Craiova.

Din păcate, pe de altă parte, resimțim și noi drastic lipsa specialiștilor, a meseriașilor buni. Am salutat ideea resuscitării școlilor profesionale și așteptăm oricând elevii interesați în practică la noi.

 * Cum considerați că se poziționează, în prezent, APA și ARA în dinamica guvernamentală?

APA este un domeniu vital. Asociația Română a Apei este o organizație puternică, de care era și este mare nevoie în acest domeniu. Și spun asta pentru că ARA este cea care adună problemele, nemulțumirile sau, de ce nu, mulțumirile specialiștilor din domeniu și le transmite la nivel guvernamental.

Mai mult, datorită reţelei sale de experţi, ARA poate oferi soluții sustenabile pe termen lung, mai ales în contextul provocărilor globale cu care ne confruntăm, și cred că este pe un trend ascendent în acest moment, așa cum este și normal.

* În opinia dumneavoastră, care este rolul concret al Asociației Române a Apei, cum considerați că se simte el în prezent? Industria apei ca proiect de țară și-a primit locul binemeritat?

Avem nevoie de strategii durabile, sustenabile, pe termen mediu și lung, care să se reflecte într-un management performant. Ori tocmai aceste lucruri cred eu că le oferă ARA. Este o Asociație care, pe lângă faptul că ne conectează cu profesioniști români din domeniul apei, iar aici includ și antreprenori, și furnizori de echipamente și cercetători, a reușit să ne pună pe hărțile globale. Și-a asumat un rol extrem de important, pe care îl realizează cu succes și contribuie astfel la dezvoltarea acestui sector vital.

Cred că APA, industria apei, ar trebui considerat un domeniu de interes național strategic. Am văzut deja în alte state, că apa nu este o resursă inepuizabilă, și începe să se resimtă și în țara noastră această problemă. Fântâni și izvoare secate, iar previziunile nu sunt optimiste. Dimpotrivă. Nu putem trăi fără apă și atunci consider că statul trebuie să facă mai mult pentru a sprijini operatorii în demersul lor de a asigura apă potabilă utilizatorilor.

 * Sunteți încrezător în CAO, prin anii ce vin?

Bineînțeles. Suntem pe un trend bun, ne dezvoltăm și cred că vom continua această direcție. Este și va fi mult de muncă, dar nu ne sperie asta, pentru că cele mai frumoase lucruri nu se întâmplă peste noapte, ci se creează cu efort susținut.

 * „Suntem olteni pe viață și pe moarte/ Suntem olteni, adică suntem munți”. Este acesta crezul care v-a format drept o oaste imbatabilă a României? Cum e să te revendici… etern din Terra-Nova?

Cred că avem în gene mândria de a fi oltean. Și mai cred că facem treabă bună oriunde ajungem, așa că este perfect întemeiat acest sentiment. Ne adaptăm ușor, iar asta este o calitate absolut necesară în zilele noastre. Suntem într-o permanentă evoluție și este normal să ne adaptăm, să evoluăm odată cu vremurile.

Suntem pătimași, luptători, vulcanici, dar dacă ai nevoie, orice oltean îți dă cămașa de pe el, cu zâmbetul și cu perfectul simplu pe buze.

 

Mulțumesc frumos!

Crenguța Radosav

Specialist Comunicare și Marketing Aquatim SA