O insula izolată din la fel de izolata Siberie, din largul lacului Tere-Khol – la graniţa cu Mongolia, poartă pe “braţe” o misterioasă cetate, construită, pare se, în urmă cu peste 1200 de ani. Se numeşte Por Bazhyn, înseamnă casa din pământ şi a fost descoperită în secolul al XVIII-lea. De atunci…şi până acum, exploratorii vremii s-au chinuit să-şi dea seama cine şi de ce a construit-o. De aici misterul creat în jurul ei.
Graba elucidării apartenenţei este cu atât mai mare cu cât terenul pe care se află…se scufundă vertiginos, speranţa ei de viaţă contemporană fiind mai mult decât redusă.
Cetatea-fortăreaţă a fost explorată serios, prima dată, în 1891 de către un arheolog rus. El a descoperit similitudini cu Kara-Balgasun, o cetate fanion din secolele VIII-IX d. Hr. şi a presupus că şi construcţia de pe insulă datează tot de atunci. După 60 de ani, un alt arheolog rus a dat startul unui şantier de cercetare şi a decis că săpăturile realizate plasează cetatea în vremea Dinastiei Tang, graţie elementelor chinezeşti arhitecturale caracteristice perioadei 619-907 d. Hr. Cercetătorul era de părere că aceasta a fost construită de către cel de-al doilea conducător al Imperiului Uighur, în anul 750 d. Hr.
Recent, în anul 2007, Academia Rusă de Ştiinţe, Universitatea de Stat din Moscova şi Muzeul Oriental de Stat au derulat un proiect major de cercetare a cetăţii Por Bazhyn. S-au decoperit, atunci, mai multe tăbliţe din lut, fragmente de zidărie şi de lemn ars, dar şi câteva porţi gigantice. Rezultatele analizelor cu radiocarbon au arătat că fortăreaţa fusese construită în perioada cuprinsă între anii 770 şi 790, adică în timpul domniei fiului lui Boyan-Chur, Byogyu-Kagan.
În prezent, cetatea rezistă greu voinţei naturii. Structura pe care se află, un strat de permafrost, se topeşte pe zi ce trece, iar şansele să fie înghiţită de ape sunt, din păcate, tot mai mari. Ruşii îi mai “acordă” 80 de ani, timp în care se speră în apariţia de soluţii salvatoare…
Până atunci, Por Bazhyn îşi aşteaptă vizitatorii, dornici de impresii inedite şi, de ce nu, de satisfacţia momentelor, de data asta, cert irepetabile!