Specialiștii în ecologie spun că există, cu certitudine, o parte bună a pandemiei de coronavirus și-anume faptul că s-a redus drastic emisia de carbon în atmosferă, ceea ce a făcut un imens bine Terrei. Ei au studiat extins cazul Chinei, unde s-a constatat o reducere cu 25% (200 milioane tone), în acest răstimp.
Conform Hotnews, după izbucnirea pandemiei, în decembrie 2019, activitățile economice ale Chinei au scăzut semnificativ, cu impacturi globale asupra liniilor de aprovizionare și a burselor majore. Datele publicate de CarbonBrief (website climatic) estimează reduceri semnificative ale unor importanți indicatori industriali și energetici, din care mulți au atins cele mai mici valori bi-săptămânale din ultimii cinci ani. Merită reținute aceste cifre:
– Consumul de cărbuni în termocentrale a scăzut cu 36%.
– Funcționarea principalelor oțelării s-a redus cu peste 15%.
– Utilizarea cocseriilor s-a micșorat cu 23%.
– Concentrațiile de NO2 (un poluant important și un gaz cu efect de seră semnificativ) s-au redus cu 36%.
– Activitățile rafinăriilor de petrol s-au micșorat cu 34%.
– Volumul activităților aviatice domestice s-a redus cu 10%, producând o scădere a emisiilor cu circa 3 milioane tone CO2 în doar două săptămâni.

Figurile 1 și 2 sunt grăitoare.


Fig. 1. arată consumul zilnic de cărbune în perioada Anului Nou chinezesc. Datele, în 10.000 tone/zi, provin de la șase companii energetice majore. Axa orizontală indică zilele înainte și după Anul Nou chinezesc, care cade la date diferite în a doua jumătate a lunii ianuarie sau în februarie. (Sursa: Myllyvirta, 2020) iar

Fig. 2. Indică nivelurile medii de poluare a atmosferei cu NO2 (molecule per centimetru pătrat) măsurate de instrumentul NASA OMI (Sursa: Myllyvirta, 2020).

Imagini din satelit făcute publice de NASA și de Agenția Spațială Europeană arată o diminuare considerabilă a emisiilor de dioxid de azot în toate metropolele chineze. Această substanță este eliberată în atmosferă prin emisiile de eșapament și prin cele ale centralelor electrice și fabricilor. Norul de gaz toxic vizibil deasupra marilor centre industriale chineze aproape că a dispărut după aceste două luni de carantină.
Per total, măsurile luate de China pentru a stopa răspândirea coronavirusului după izbucnirea pandemiei în decembrie 2019, au condus la reduceri cu 15% – 40% ale producției economice din principalele sectoare industriale. Analistul CarbonBrief susține că scăderea activităților economice este responsabilă pentru reducerea emisiilor de carbon ale Chinei cu 25%, în perioada 3 februarie – 4 martie. Un sfert din emisiile de CO2 ale Chinei reprezintă cca 200 milioane tone, echivalentul emisiilor totale anuale de gaze cu efect de seră ale Bangladeshului, spre exemplu.
China este cel mai mare producător mondial de gaze cu efect de seră, depășind SUA încă din 2006. Pe baza datelor economice și energetice preliminare, Mikhail Grant și Kate (Grupul Rhodium) au estimat că emisiile totale de gaze cu efect de seră ale Chinei au atins 13.920 milioane tone metrice de CO2 în 2019, reprezentând o creștere de 2,6% față de anul 2018.
Menținerea și amplificarea speranțelor climatice generate de recenta reducere a emisiilor de carbon din China necesită, spun specialiștii, intensificarea cercetărilor și a dezvoltării de resurse energetice non-fosile (nucleară, eoliană, solară, geotermală, hidro). Exemplul Chinei trebuie privit cu atenție pentru că țara are suficiente atuuri industriale, mari emițătoare de CO2, care așteaptă doar întoarcerea oamenilor la lucru pentru a recupera declinul economic temporar, la pachet, însă, cu reafectarea atmosferei.
Mesajul transmis la unison planetei de către cei care analizează permanent schimbările climatice este acela de urgență globală, mobilizare de război, schimbări radicale în politica și comportamentul uman.
“Să acceptăm compromisuri între sacrificiile de astăzi și suferințele mai mari din viitor.”, este avertismentul general.