România va putea primi o finanțare de până la 4,44 miliarde de euro din cadrul Fondului pentru o tranziție justă de până 40 de miliarde de euro, lansat de Comisia Europeană, ca parte a planului său de recuperare economică de 750 de miliarde de euro.

Suma plasează România drept a treia țară cu cea mai mare alocare propusă de Comisia Europeană, după Polonia (8 miliarde de euro) și Germania (5,15 miliarde de euro). Polonia, Germania și România sunt urmate de Cehia, Bulgaria, Franța, Italia și Olanda, state cu alocări cuprinse între 1,29 și 3,4 miliarde de euro.

În planul major de 750 de miliarde de euro, Comisia Europeană a cuprins o propunere de consolidare a Fondului pentru o tranziție justă cu până la 40 de miliarde de euro, pentru a sprijini statele membre în accelerarea tranziției către o neutralitate climatică. Facilitatea va fi pusă în aplicare în parteneriat cu Banca Europeană de Investiții și va încuraja investițiile care sprijină tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, tranziție realizată de autoritățile din sectorul public, în beneficiul regiunilor cu un consum ridicat de cărbune și cu emisii ridicate de dioxid de carbon.

Fondul de 40 de miliarde se detaliază astfel: facilitatea va include 1,5 miliarde de euro sub formă de granturi din bugetul UE și până la 10 miliarde de euro sub formă de împrumuturi din surse proprii ale Băncii Europene de Investiții, care va mobiliza investiții de până la 25-30 de miliarde de euro, pentru a ajuta teritoriile și regiunile cele mai afectate de tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, acordând prioritate celor care au o capacitate mai redusă de a face față costurilor tranziției.

De menționat că România s-a alăturat unei declaraţii semnate de 18 state membre ale Uniunii Europene privind utilizarea investiţiilor din Pactul Ecologic European, ca element-cheie în planul de redresare, după pandemia de coronavirus.

Pactul Ecologic European își propune să transforme Europa în primul continent nentru din punct de vedere climatic, până în anul 2050. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a lansat inițiativa la pachet cu o foaie de parcurs ce vizează 50 de obiective pentru anul 2050. Ele transformă, teoretic acum, practic în anii ce vor urma, acțiunea climatică într-un obiectiv care aduce creștere economică, îmbunătățește calitatea vieții și a sănătății cetățenilor, promovează grija pentru natură și să se asigură că ”nu lasă pe nimeni în urmă”.