O vedem și simțim mai des decât ne-am dori. Nu ne mai miră schimbările abrupte de vreme, furtunile frecvente și alternanța temperaturilor mici versus mari sau tornadele deja familiare, în zone în care nu ne-am fi putut imagina vreodată că ar fi posibil să le trăim pe viu.

Schimbările care afectează în prezent clima planetei transformă radical lumea. Din ultimii 20 de ani, 18 au fost printre cei mai calzi ani înregistrați vreodată, iar fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi incendiile forestiere, valurile de căldură și inundațiile, devin din ce în ce mai frecvente atât în Europa, cât și în alte părți.

Specialiștii avertizează că, dacă nu se iau măsuri urgente, până în 2060 încălzirea globală va depăși probabil cu mai mult de 2°C nivelurile preindustriale, iar această depășire ar putea ajunge chiar la 5°C până la sfârșitul secolului!

O asemenea creștere a temperaturii globale va avea efecte devastatoare asupra naturii, determinând schimbări ireversibile la nivelul multor ecosisteme și, ca atare, un declin al biodiversității. Creșterea temperaturilor și intensificarea fenomenelor meteorologice vor genera, de asemenea, costuri uriașe pentru economia UE și vor afecta capacitatea țărilor de a produce alimente. Criza, din această perspectivă, este o amenințare dură și întru totul reală.

În opinia Comisiei Europene, schimbările climatice reprezintă o provocare globală care necesită un răspuns pe măsură.

Uniunea Europeană este semnatară a Acordului de la Paris, care are drept obiectiv limitarea încălzirii globale la mult sub 2°C și continuarea eforturilor de limitare a acesteia la 1,5°C.

Țările UE au aprobat obiectivul de realizare a neutralității climatice până în 2050, în conformitate cu Acordul de la Paris, însă e nevoie de pași concreți .

Răspunsul Uniunii la schimbările climatice constă în măsuri și obiective ambițioase de reducere a emisiilor sale de gaze cu efect de seră. În acest sens, UE a definit obiective privind emisiile pentru sectoarele-cheie ale economiei sale.

Pentru 2020, ele vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% (comparativ cu 1990), o creștere până la 20% a ponderii energiei din surse regenerabile, respectiv realizarea unei îmbunătățiri cu 20% a eficienței energetice.

Pentru atingerea lor, Uniunea Europeană a elaborat și ulterior reformat sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în special a emisiilor generate de industrii și de centralele electrice. În sectoarele construcțiilor, transporturilor și agriculturii, au fost stabilite obiective naționale în materie de emisii, în cadrul Regulamentului privind partajarea eforturilor.

La capitolul realizări, până în 2018, emisiile de gaze cu efect de seră fuseseră reduse cu 23%, ceea ce reprezintă o depășire cu trei puncte procentuale a obiectivului inițial de 20%.

Planul european nu se oprește evident la anul 2020, astfel că CE a prezentat obiective noi, de data aceasta pentru 2030. Practic, UE s-a angajat să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40% până în 2030, comparativ cu 1990.

Vorbim evident despre politici și obiective menite să sporească competitivitatea, siguranța și sustenabilitatea economiei și a sistemului energetic. S-a reformat și sistemul ETS, prin adoptarea de norme clare privind monitorizarea și raportarea, iar în prim-plan este în continuare necesitatea stabilirii unor planuri naționale, de la țară la țară, privind clima și energia.

Economia circulară are un rol important în toată această ecuație de salvare a planetei. În luna mai a anului trecut, Uniunea Europeană a adoptat o interdicție a articolelor din plastic de unică folosință. Prin această interdicție, s-au impus norme mai stricte pentru acele tipuri de produse și ambalaje care se află printre cele zece articole care poluează cel mai frecvent plajele europene. Noile norme interzic utilizarea anumitor produse din plastic de unică folosință pentru care există alternative.

Decizia unanimă, la nivel de Europa, pentru o luptă concretă și permanentă cu schimbările climatice este mai necesară ca oricând, și în context pandemic, dar nu numai, odată ce natura ne atrage atenția, ori de câte ori poate, că jocul s-a terminat. Omenirea a înțeles, în fine, că nu e de glumă și nici nu va mai fi. Șansa e una singură: protejarea planetei pe care trăim…pentru a mai putea trăi.