La 110 ani de la nașterea sa, Jacques-Yves Cousteau merită o poziționare frumoasă în memoria noastră, mai ales astăzi, pentru că este omul care, în timpuri gri, ne-a arătat o lume colorată și fascinantă, situată sub mările și oceanele planetei. La bordul celebrei Calypso, francezul ne-a oferit ochilor mirajul albastrului pur și al mediului marin incredibil…de sub noi.

Spunea, convins: „Uităm uşor că cercurile apei şi cele ale vieţii sunt la fel”.

Așadar, a venit pe lume în 11 iunie 1910, în localitatea Saint-André-de-Cubzac, din sud-vestul Franţei și ne-a făcut să iubim iremediabil întinderile nemărginite. Cousteau a învăţat să înoate la vârsta de patru ani, atunci când a și început povestea sa de dragoste cu apa, poveste care a durat toată viața.

În adolescență a fost atras de fotografii şi aparate de fotografiat, ceea ce a slujit evident activității sale ulterioare. A urmat cursurile Colegiului ”Stanislas” din Paris, apoi ale Academiei de Marină din Brest, obţinând diploma de inginer. A activat în marina franceză în perioada 1930-1956, fiind mobilizat înainte de război la Shanghai, în Indochina, şi la Toulon.

Practic, întâlnirea sa directă cu apa se datorează, ironic, unui incident nefericit: în 1933, Jacques Cousteau a fost victima unui grav accident auto, iar în perioada de recuperare a înotat zilnic în apele Mediteranei. Un prieten i-a dăruit o pereche de ochelari de înot, care l-au făcut să observe atent tainele mării şi lumea subacvatică. Atunci, s-a produs scânteia!

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, şi-a satisfăcut stagiul militar, ca ofiţer de artilerie, pe crucişătorul ”Duplex”, apoi în cadrul trupelor pazei de coastă din Mediterană. La mijlocul anilor ’40, Cousteau a înfiinţat Grupul de cercetări submarine al marinei franceze (OFRS), el fiind autorul proiectelor pentru primul submarin cu aer comprimat, precum şi al unui număr mare de instalaţii destinate scufundării.

Tot atunci, a realizat primul dispozitiv aqua-pulmonar care permitea scafandrilor să rămână sub apă perioade lungi. Cousteau a avut un rol esenţial în realizarea unui aparat de fotografiat impermeabil care putea rezista la presiunea mare din apă adâncă. A filmat două documentare privind explorarea subacvatică – „18 metri adâncime” şi „Epave”.

Important de accentuat este faptul că, în timpul războiului, Cousteau a fost membru al mişcării franceze de rezistenţă, ulterior fiindu-i acordate mai multe medalii, inclusiv Legiunea de Onoare din Franţa.

După război, Cousteau a lucrat cu marina franceză la depistarea minelor subacvatice și la diverse explorări subacvatice.

În 1948, Cousteau, împreună cu Philippe Tailliez (prietenul care i-a dăruit ochelarii, când a fost accidentat) şi alţi oameni de ştiinţă, a întreprins o expediţie subacvatică în Marea Mediterană pentru a găsi un vas roman naufragiat. A fost prima operaţiune de arheologie subacvatică folosind un aparat de scufundare autonom. Doi ani mai târziu a închiriat o navă pe care a transformat-o în vas de cercetare oceanografică. Ea este celebra Calypso!

Calypso, născută dintr-o ambiție imensă

Cousteau avea nevoie de finanțare importantă pentru expedițiile sale științifice, demersurile sale în această direcție fiind frecvent îngreunate de refuzul celor care dispuneau de bani. Ca să atragă atenția, a decis, în 1953, să scrie o carte, ”The Silent World”, apoi să facă un film, ambele de un succes imens care i-a adus imediat și finanțarea mult râvnită pentru expediția la Marea Roşie şi Oceanul Indian. Sponsori au fost chiar guvernul francez şi National Geographic Society.

În 1966, Jacques Cousteau a realizat primul film, „Lumea lui Jacques-Yves Cousteau”, transmis de televiziunea ABC, iar în 1968 a produs serialul de televiziune ”Lumea submarină a lui Jacques-Yves Cousteau”, care a durat timp de nouă sezoane. Milioane de oameni au urmărit cum Cousteau şi echipajul vasului Calypso au străbătut apele globului dezvăluind secrete ale vieţii marine şi a habitatelor. Aceasta a fost perioada în care notorietatea sa a atins și România, documentarele în cauză fiind atracția programelor TV atât de sărace, atunci.

Cousteau a preluat conducerea Muzeului Oceanografic din Monaco, rămânând director până în 1989. Rezultatul expediţiilor prelungite efectuate în această perioadă s-a concretizat în 20 de cărţi şi circa 70 de filme şi seriale de televiziune.

Jacques-Yves Cousteau a înfiinţat în 1973, împreună cu fiul său Philippe, ”Cousteau Society”, cu scopul de a asigura supravieţuirea sistemelor hidrografice ale Terrei.

Între 1975-1976, a condus expediţia în Marea Egee în căutarea legendarului continent Atlantida. Cea mai mare şi mai grea expediţie a carierei sale a fost însă cea desfăşurată timp de optsprezece luni (1983-1984) în Amazonia, rodul acestei călătorii fiind un amplu reportaj (”Aventura Amazonului”).

În anii ’80, Cousteau a continuat să producă documentare-serial de televiziune, adevărate bijuterii științifice de protejare a habitatului oceanelor.

Cousteau a inventat o nouă ştiinţă – ”ecotehnica”, pe principiul înlocuirii conceptului de drepturi ale omului cu ”drepturi ale generaţiei viitoare”.

În martie 1993, Cousteau a fost numit de preşedintele francez François Mitterrand preşedinte al ”Consiliului pentru drepturile generaţiei viitoare”, organizaţie pentru protecţia mediului subordonată Ministerului Mediului având sarcina de a prezenta rapoarte şi propuneri privind integrarea ecologiei în programele politice.

Calypso sfârșește trist, pe 8 ianuarie 1996, fiind ”agăţată” accidental de o barjă. S-a scufundat în zona Singapore. Jacques Cousteau a încercat să strângă bani pentru a construi o navă nouă, dar nu a mai apucat, pentru că a murit în mod neaşteptat, la Paris, la 25 iunie 1997.

Dintre filmele realizate de Cousteau, merită punctate: ”Peştele de aur” (1969, film distins cu Premiul Oscar pentru cel mai bun scurt metraj); ”Lumea fără soare” (1965, Oscarul pentru cel mai bun documentar); ”Lumea lui Jacques-Yves Cousteau” (serial TV, 1966-1968); ”Lumea submarină a lui Jacques-Yves Cousteau” (1968); ”Aventurile Amazoniei” (serial TV, 1982-1985); ”Cousteau – Redescoperirea lumii” (începând din 1986).

Jacques-Yves Cousteau a fost doctor Honoris Causa al universităţilor Brandeis şi Berkeley din SUA, laureat al premiului Bruno H.Schubert (1983), al Marii Cruci de Merit (1984) şi al Medaliei pentru pace a SUA (1985). Din 1968, a fost membru al National Academy of Science, SUA, iar din 1989, al Academiei Franceze.

“Oceanul planetar, marele unificator, este singura speranţă a omului. Acum, ca niciodată înainte, vechea frază are un sens literal: Suntem cu toţii în aceeaşi barcă”, crezul marelui Cousteau. Chapeau!