Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat, pe 19 decembrie 2019, Rezoluţia 74/212 care desemnează ziua de 7 septembrie drept Ziua internaţională a aerului curat pentru un cer albastru.

Contextul este evident: îmbunătăţirea calităţii aerului poate atenua schimbările climatice. ONU a decis, așadar, că planeta merită o zi a ei, insistând pe necesitatea reducerii substanţiale a numărului de decese şi îmbolnăviri din cauza substanţelor chimice periculoase, respectiv din cauza poluării şi contaminării aerului, apei şi solului până în 2030, precum şi necesitatea reducerii impactului negativ asupra mediului în oraşe, inclusiv prin acordarea unei atenţii speciale pentru calitatea aerului şi gestionarea deşeurilor municipale şi a altor deşeuri până în 2030.

Poluarea aerului este cel mai mare risc de mediu pentru sănătatea omului şi una dintre principalele cauze evitabile de deces şi de îmbolnăvire la nivel global, cu aproximativ 6,5 milioane de decese premature estimate, în 2016, în întreaga lume. În ţările în curs de dezvoltare, poluarea aerului afectează în mod disproporţionat femeile, copiii şi persoanele în vârstă, mai ales în cazul populaţiei cu venituri mici, aceștia fiind adesea expuşi la niveluri ridicate de poluare a aerului înconjurător şi la poluarea aerului din interior provenit de la gătit şi încălzire cu combustibil pe bază de lemn şi kerosen. Poluarea aerului are, de asemenea, un impact negativ asupra ecosistemelor.

În absenţa unei intervenţii, se estimează că, până în 2050, numărul deceselor premature cauzate de poluarea aerului înconjurător va crește cu peste 50%.

Poluanţii climatici de scurtă durată se numără printre poluanţii cei mai legaţi atât de efectele asupra sănătăţii cât şi de încălzirea pe termen scurt a planetei. Unii poluanţi atmosferici, precum carbonul negru, metanul şi ozonul de la nivelul solului sunt, de asemenea, poluanţi climatici de scurtă durată şi sunt responsabili pentru o parte semnificativă a deceselor legate de poluarea aerului, precum şi pentru impactul asupra culturilor şi, deci, asupra securităţii alimentare.

Mici particule invizibile de poluanţi pătrund adânc în plămânii noştri și în fluxul sanguin, fiind responsabili pentru aproximativ o treime dintre decesele provocate de accidente vasculare cerebrale, boli respiratorii cronice şi cancer pulmonar, precum şi pentru un sfert dintre decesele provocate de infarct. De asemenea, ozonul de la nivelul solului reprezintă o cauză a astmului şi a bolilor respiratorii cronice, conform https://www.un.org/.

În documentul final al Conferinţei Naţiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabilă, intitulat „Viitorul pe care îl dorim”, statele s-au angajat să promoveze politici de dezvoltare durabilă care susţin o calitate bună a aerului în contextul dezvoltării urbane durabile şi a aşezărilor umane. De asemenea, Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă recunoaşte că reducerea poluării aerului este importantă pentru realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, mai precizează site-ul amintit.