Eponimele sunt nume derivate din oameni, folosite cu preponderență în lumea geologiei, domeniu în care există o listă întreagă de minerale “aliate” cu nume importante de cercetători sau oameni de știință care-și dedică viața studiului acestora.

Spre exemplu, geologul rus, Alla Bogdanova, a studiat un caz misterios de la Marea Moartă, cu o apariție de material extraterestru, într-o zonă în care nu există indicii că s-ar fi petrecut vreodată vreo coliziune cu pământul.

Mineralul, denumit alabogdanit – după numele cercetătoarei – nu are ce căuta pe Pământ iar oamenii de ştiinţă nu pot pot lămuri apariția sa. Găsit pe malul Mării Moarte, el provine, cu certitudine, de la un meteorit din univers.

Alabogdanitul (Fe, Ni)2P este o fosfură minerală și a fost identificat pentru prima dată în 1997, după ce fragmente dintr-un mic meteorit de fier au fost recuperate dintr-un râu, în Iacuția de Est, Rusia.

O mostră din aceste a fragmente a relevat prezența unei noi structuri minerale, desfășurată sub forma unor formațiuni cristaline, împrăștiate în tot amestecul meteoritului. Atunci, descoperitorii săi i-au dat numele de alabogdanit.

Mineralul nu a mai fost identificat vreodată în roci de pe Terra. Un studiu, publicat în jurnalul American Mineralogist, a indicat descoperirea alabogdanitului în deșertul Negev din Israel, aflat la sud-vest de Marea Moartă.

Ulterior acestei premiere, alabogdanitul a mai fost observat și în alți meteoriți.

”Descoperirea alabogdanitului în roci pirometamorfice aparținând Formațiunii Hatrurim, ce înconjoară bazinul Mării Moarte din Israel, este prima apariție terestră a unui mineral identificat anterior doar în meteoriți de fier”, explică echipa de cercetători, condusă de expertul în cristalografie Serghei Britvin, de la St. Petersburg University, din Rusia.

Există totuși posibilitatea ca acesta să fi luat naștere în urma unui eveniment cosmic, pentru că analiza mostrei de la Hatrurim și experimentele efectuate asupra sa indică faptul că alabogdanitul terestru se formează doar la presiuni extrem de mari, de peste 25 de gigapascali.

”Astfel de presiuni uriașe pot apărea pe Pământ în cazul unor evenimente catastrofice, cum ar fi coliziuni cu meteoriți mari, sau în adâncurile planetei, la peste 500 de kilometri, în mantaua Terrei”, a mai precizat Britvin.

Ce-i intrigă pe cercetători? Faptul că nu există dovezi cu privire la meteoriți mari care să fi lovit planeta în această regiune. Nu există nici semnale conform cărora rocile din formațiunea Hatrurim ar proveni din adâncul planetei. Astfel, cercetătorii nu pot explica de unde provine acest alabogdanit terestru. Originea sa rămâne nerezolvată, cazul poate fi clasificat drept o enigmă, cu parfum de mister, pe un mal de Mare Moartă.