Interviurile verii cu Oameni de calibru ai Apei, prin redacțiile Aquaștiri și Romaqua

Felix Stroe: „Forța ARA rezidă din importanța PRIMORDIALĂ a obiectivelor sale!”

S-a născut într-un Crăciun bun. Cert, și providența l-a ajutat să-și construiască o viață importantă, solidă, complexă și completă, calată și scalată pe profesionalism de excepție, dar nu numai: Felix Stroe este acel perfecționist asumat dintotdeauna, omul care a înțeles perfect că fără principii solide, intelect muncit zi de zi și perseverență dusă la extrem, succesul este iluzoriu. Succesul, din perspectiva rezultatelor livrate comunității, nu ca apanaj propriu.

A absolvit Academia Navală „Mircea cel Bătrân” din Constanța ca șef de promoție, apoi Academia de Înalte Studii Militare București, Facultatea de comandă și stat major, în același reper academic excepțional, a fost ofițer activ al Marinei Militare, cu stagii la toate eșaloanele, dintre care cinci ani comandant pe nave de război. A câștigat și pariul cu administrația de vârf a Constanței, dar și cu cea națională, din funcția de ministru al Transporturilor.

Timp de două decenii, a condus cu mână de fier RAJA Constanța, în aceeași paradigmă a manageriat și Patronatul Român al Apei, respectiv Asociația Română a Apei.

În prezent, Felix Stroe este Președinte de Onoare al Asociației Române a Apei.

La prima vedere, pare un dur. La a doua, se devoalează direct: nu oferă și nu cere altceva în afară de PERFORMANȚĂ. Așa și-a condus oamenii prin furtună (la propriu), așa a dus compania constănțeană în top, așa a făcut din ARA un acronim după care „întorci” capul.

 

Stimate domnule Felix Stroe, cumva, întreaga dumneavoastră viață s-a „scris” cu și pe apă. Orașul natal, meseria, întreaga carieră. V-ați fi gândit vreodată că veți gira un asemenea parteneriat fericit cu ea? O puteți numi prietenă de cursă lungă?

Sunt născut în Valea Teancului, comuna Vernești, o mică localitate din județul Buzău. Se află pe valea râului Buzău, la ieșirea dintre dealurile subcarpatice. Despre râu s-a vorbit prima oară într-o epistolă bisericească. Buzăul are o istorie bogată, cu aproape două milenii scurse de la prima pomenire a sa într-un document. Numele Mouseos (Mousaios), cel de la care a derivat actuala denumire, Buzău, apare într-o epistolă religioasă în care era relatat martiriul Sfântului Sava, pedepsit prin înecare de goții care se opuneau creștinării localnicilor, născut în jurul anului 334 e.n., într-un sat din zona Buzăului, nu departe de râul Buzău. Buzăul este sfințit în fiecare an, de Bobotează, printr-un ceremonial la care participă de fiecare dată sute de enoriași. Deci prima mea întâlnire cu o apă „glorioasă” s-a petrecut în copilărie…

Apoi, destinul a fost să ajung la Constanța, pe malul Mării Negre. Mi-am dorit să fiu militar de carieră. Într-o zi, învățătorul ne-a întrebat  ce vrem să devenim ca adulți. Am zis: „Domnu’ învățător, când voi fi mare vreau să fiu ministrul Apărării Naționale!” Și am urmat, după liceul Hașdeu, făcut la Buzău, Academia Navală Militară Mircea cel Bătrân Constanța, facultate de comandă și stat major. Iar întâlnirea cu marea a fost pentru mine marcantă. Și tot n-a fost suficientă atâta apă în viața mea!

Cât de mult a contat în viața dumneavoastră profesională… „furtuna”? Cum v-ați luptat cu ea? De fapt, așa se pune problema, sau se apelează la alte criterii/metode/rețete pentru a îmblânzi oameni și situații de criză?

Toată viața este o „furtună”, asta dacă nu-ți alegi un trai „liniștit” și ferit de provocări. Dar lipsesc și realizările, și provocările! La absolvirea Academiei am fost numit comandant pe navă militară. Din cariera mea militară de 17 ani și jumătate, 14 ani și jumătate au fost pe linie de comandă și stat major. Apoi, am intrat în mediul de afaceri, după 90. O „furtună” și mai mare! Mi-am propus să particip la construirea capitalismului din România. Am muncit mult și din greu.

Am fost pe cont propriu de mic. Mi-am dat seama că viața mea va depinde exclusiv de eforturile mele și cât de bine și de mult voi munci. Și de cât de bine voi învăța la școală, nu numai față de ceilalți. N-am blamat niciodată sistemul, pentru că întotdeauna depinde de puterea noastră de a ne remodela, adapta, evolua. Să ne adaptăm la condițiile pe care ni le oferă societatea, indiferent cum s-ar numi ea. Societatea nu e niciodată „dreaptă”. Putem doar încerca s-o facem mai bună.

Ce înseamnă pentru dumneavoastră Patronatul apei? Este el conștient de forța pe care o deține?

În anul 2004 am făcut „cunoștință” cu ARA, și declar sincer, cu emoție, că m-am „îndrăgostit”… rău de tot. Acea dragoste în care îți dorești să investești și s-o dezvolți. Si eu asta am făcut… am investit mult: suflet, muncă; am construit mult, am dezvoltat împreună cu colegii mei din Patronat.

Am înțeles că acei ani erau definitorii și am mai conștientizat că regionalizarea este singura șansă a sectorului de a se dezvolta și de a deveni sustenabil.  Și nu am stat pasivi…

Ca și președinte al Patronatului, am fost preocupat permanent de legislația care guverna piața apei din țara noastră, am participat activ în formule parteneriale cu structurile instituționale competente în definirea normativelor incidente, formulând propuneri de amendare a actualelor reglementări, în raport de evoluția și interesul factorilor care activau în acest domeniu și de efectele produse prin aplicarea regulilor din acei ani. Scopul principal a fost asigurarea condițiilor pentru continuitatea proiectelor în derulare și crearea unui fond pentru susținerea cheltuielilor neeligibile din cadrul POS Mediu (pe modelul fondurilor asigurate în cadrul Măsurilor ISPA prin O.U.G. nr. 135/2007 și O.U.G. nr. 8/2008). Un aspect foarte important a fost ca am înțeles că numai printr-o conlucrare strânsă autorități – operatori se va reuși finalizarea programelor în derulare și accesarea de noi fonduri nerambursabile. Pentru reușita acestui deziderat, vitale au fost comunicarea, transparența,  schimburile de experiență între cele două părți implicate și mai ales încăpățânarea de a reuși ceea ce ne-am propus: schimbarea pozitivă a sectorului prin realizarea de investiții și implementarea celor mai moderne tehnologii în domeniul alimentării cu apă și canalizării, având ca unic scop creșterea calității serviciilor oferite populației de către operatorii de profil, și implicit a calității vieții.

Forța ARA a fost născută și crescută din importanța PRIMORDIALĂ a obiectivelor sale: producerea, tratarea și epurarea apei; proiectarea și execuția de sisteme de alimentare cu apă/canalizare/epurare; protejarea surselor de apă; tehnologii de informare și comunicare; siguranța sistemelor de alimentare cu apă și canalizare și nu în ultimul rând finanțarea din partea Uniunii Europene în sectorul român de apă și apă uzată.

Ce înseamnă Asociația Română a Apei? Cum ați văzut, atunci, ecuația acestei structuri solide, cum o vedeți acum? Cum ați descrie evoluția ei?

Dragostea a devenit IUBIRE, profundă și permanentă. Și mi-am dorit să investesc în această nouă pasiune a mea: APA. Am investit muncă, implicare responsabilitate, experiență, idei și în acest fel am reușit cu echipa, care este foarte importantă, să dezvoltăm și să creștem rolul ARA. Proiectele, oricât de „mărețe” ar fi, și mă refer aici la impactul pe care se presupune că îl vor avea în domeniul pe care îl vizează,  sunt lipsite de valoare dacă nu ai viziune clară, dacă nu vezi drumul și nu-ți setezi niște obiective care să aibă rezultate clare.

Mai mult, un aspect foarte important, atunci când muncești pentru un ONG, cum este ARA, trebuie să conștientizezi că nu poți să pleci la drum singur. E bine să ai lângă tine cel puțin câteva persoane cu care să te sfătuiești, care să cunoască sectorul în care activezi, să fie extrem de implicate, dar și parteneri care să fie alături de PROIECT, și care să aibă un rol determinant și nu în cele din urmă – autorități, consultanți, instituții finanțatoare etc.

Așa am reușit să înțelegem regionalizarea, să implementăm proiecte în POS MEDIU și să avem un grad de absorbție foarte bun, anul 2015 rămânând și acum un an de referință privind absorbția fondurilor europene în sectorul de apă.

Din anul 2016 am început să pregătim POIM, cu aceeași dedicare și implicare iar rezultatele ar fi trebuit să apară după anul 2020…dar, din păcate, tot 2015 a rămas an de referință și noi suntem în anul 2023.

De ce spun toate acestea? Pentru că rolul unei asociații este să adune, să coaguleze, să implice toți factorii determinanți, să fie extrem de activă, să se facă auzită pe toate palierele… să fie o FORȚĂ și o voce puternică pentru domeniul în care activează, o VOCE care să fie ascultată, iar ecourile să se resimtă în rândul utilizatorilor.

Rezultatele muncii într-o asociație sunt vizibile doar atunci când membrii ei au rezultate pozitive în activitatea lor și la aceste rezultate și tu ca asociație ai avut un rol.

Am primit funcția de președinte ARA cu multă emoție și cu teamă că nu am să reușesc. M-a onorat această calitate prin prisma faptului că am înțeles că trebuie să îmi servesc și să muncesc pentru sectorul de apă. Și am încercat să cresc sectorul, acesta fiind obiectivul meu primordial.

În ani, Asociația Română a Apei a devenit o structură incontestabilă. ARA a reușit să devină o punte solidă între factorii implicați din sector, a reușit să devină un reper în regiune, și a reuşit  să aducă la aceeași masă toți factorii interesați în dezvoltarea domeniului: reprezentanții Parlamentului și Guvernului României, reprezentanții Comisiei Europene, ai autorităților publice locale care sunt proprietarii sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, reprezentanții structurilor financiare internaționale, furnizorii de echipamente și tehnologii, consultanții, constructorii și operatorii regionali de alimentare cu apă și canalizare și nu în ultimul rând asociațiile profesionale din țară și străinătate.

În continuare, ARA trebuie să rămână aceeași VOCE, în sector.

Pe ce butoane trebuie să apese ARA pentru ca Oamenii Apei să fie mai vizibili?

Scopul oricărui demers de anvergura ARA este de a obține rezultate și notorietate. Promovarea nu înseamnă neapărat să cheltui o avere pe publicitate și PR, mai ales dacă vorbim de o asociație non-profit, dar care are o importanță măsurabilă în îmbunătățirea condițiilor de viață. Companiile sunt optimizate pentru o performanță mai bună dacă managementul are o vizibilitate ridicată și deplină în organizație. Vizibilitatea ridicată înseamnă, în general, că au încredere în proiecțiile lor. Iar conducerea ARA trebuie să se implice, să investească în idei, proiecte, obiective, să-și seteze anumite rezultate și foarte important:  să comunice și… să comunice! Comunicarea cu factorii implicați din sector este vitală pentru asociație. Termenul de vizibilitate descrie măsura în care conducerea poate estima performanțele viitoare, iar performanțele în sector nu pot apărea fără multă muncă, fără o relaționare pe toate palierele. Vizibilitatea o ai atunci când ai rezultate, iar rezultatele pozitive te fac puternic și vizibil. Nu poți fi vizibil dacă nu ești respectat, iar respectul îl construiești din rezultate.

Considerați că sectorul apei merită/trebuie să devină prioritate națională? Cum ar putea face asta?

Există deja Grupul de lucru interministerial pentru asigurarea abordării integrate a finanțărilor pentru sectorul apă-canal și monitorizarea îndeplinirii condițiilor specifice solicitate de COM în contextul cauzei 2018/2019. Potrivit Executivului, obiectivele grupului de lucru vizează, printre altele, identificarea exactă a situaţiei privind gradul de conformare la prevederile Directivei Consiliului 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman, ale Directivei Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate, identificarea acțiunilor pentru atingerea țintelor de conformare, inclusiv a resurselor financiare necesare, a responsabilităților și a perioadei de timp necesare pentru implementarea acestora. România derulează sau are pregătite programe de finanțare pentru apă-canal de peste 10 miliarde euro, incluzând aici programele guvernamentale susținute din fonduri europene.

Ne ajută îndeajuns puterea centrală, ne încurcă, unde se trage linie între ceea ce trebuie și ceea ce se poate? Sloganul zice că întotdeauna se poate!

Înainte să te ajute  cineva, trebuie să te ajuți tu pe tine. Este un deziderat de la care eu nu mă abat în niciun moment, atât în viața privată cât și în activitățile mele profesionale. Tot în acest spirit, voi spune că înainte de toate, sectorul de apă trebuie să se ajute el, prin aplicarea și implementarea tuturor principiilor, regulilor, reglementărilor incidente activității. După ce aplici tot și simți că ai nevoie de sprijin pentru a-ți atinge țintele, atunci ceri sprijin. Numai atunci. Autoritatea centrală are un rol determinant, fiind obligată  să genereze suport pentru decizii necesare rezolvării marilor probleme vizând investițiile în sector, precum durata mare de pregătire a aplicațiilor pentru finanțare, durata mare de obținere a autorizațiilor și avizelor, lipsa forței de muncă specializate în rândul companiilor care proiectează și execută sistemele de apă-canal, armonizarea nivelului calitativ al lucrărilor finanțate din diferitele programe, europene sau de la bugetul de stat, acoperirea cu finanțare a nevoilor comunităților sub 2.000 locuitori etc. Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 vizează creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare pentru toți cetățenii, gestionarea apelor potabile, apelor uzate și creșterea eficienței de utilizare a apelor în toate sectoarele. Se poate să implementăm strategia, prin implicare si prin respectarea principiilor de către toate părțile…și, DA, atunci se poate să reușim!

Puteți să ne oferiți niște soluții la problemele actuale ale sectorului apei? Ce ați face, concret, dumneavoastră și în ce sens?

Va trebui să lucrăm la stimularea îmbunătățirii accesului la apă potabilă și la canalizare pentru populațiile defavorizate, tratând în mod activ problema deficitului de finanțare. Unul dintre rezultatele importante ale demersurilor mele personale este cel al asistenței tehnice oferite de Banca Mondială, care vizează realizarea unei strategii cuprinzătoare, depline pentru sectorul de apă și de canalizare din România. În documentul realizat de Banca Mondială sunt propuse un total de 6 piloni strategici, care sunt articulați la rândul lor în jurul a 22 de obiective strategice pentru a aborda problemele cheie și provocările identificate. Elemente precum suportabilitate, prețuri și tarife, plan de afaceri, planuri de investiții, măsuri de eficientizare, ajutoare pentru persoane cu venituri mici și foarte mici se regăsesc printre propunerile formulate de experții Băncii Mondiale, confirmând încă o dată necesitatea adoptării unui nou sistem de reglementare a serviciilor în România. În prezent, există un mare deficit de acces la apa curentă, aproximativ 4.5 milioane de români neavând acces la apă curentă în gospodăriile lor. Conform unui Raport al Băncii Mondiale, în 2015, rata privind conectarea la sistemele de alimentare cu apă se situa la aproximativ 63% la nivel național, crescând până la 77.6% dacă se iau în considerare gospodăriile cu rețea interioară proprie (aproximativ 2.8 milioane de locuitori – de obicei gospodăriile mai înstărite – au alimentare interioară cu apă din puțuri proprii). Având în vedere că rata de racordare a crescut cu doar 8 procente în ultimul deceniu, într-un scenariu ce presupune un ritm de creștere similar în viitor, accesul universal la sistemele de alimentare cu apă nu se poate realiza înainte de 2040, în cel mai bun caz.  Există un risc major pentru sănătatea publică, deoarece aproximativ jumătate din oamenii care nu au acces la apă curentă în gospodăriile lor, se alimentează cu apă în regim propriu, din surse nesigure, cu apă nepotabilă. Gospodăriile alimentate în regim propriu folosesc puțuri de mică adâncime, care pot fi supuse contaminării cu substanțe fecale, ca urmare a insuficientei dezvoltări a sistemelor de canalizare și lipsei acute de soluții sanitare corespunzătoare pe teritoriul țării, în special în aglomerările rurale. Există lipsuri și mai mari în ceea ce privește accesul la toaletele igienice, mai multe milioane de români neavând nici in prezent, acces la canalizare..

Avem nevoie de comunitate/administrație lângă noi? Cum ne putem face înțeleși, mai ales atunci când, strict matematic, post investiții majore, ridicăm spre exemplu prețul apei? Cum ați gestionat dumneavoastră această situație?

Autoritățile locale au obligația să asigure finanțarea investițiilor pentru reabilitarea și dezvoltarea infrastructurii de utilitate publică. Prin regionalizare si cu respectarea regulilor „in -house”, operatorilor regionali li s-au transferat unele obligații cu privire la implementarea proiectelor de investiții în infrastructura, care prin natura activității sale economice este obligat să le recupereze prin tarif. Prețul/tariful trebuie să reflecte toate costurile operaționale precum și investițiile din sector. Un tarif corect îți asigură realizarea investițiilor. Altfel nu se poate… te sufoci. Politicul nu trebuie să influențeze activitatea operatorilor; implicarea factorului politic trebuie să fie doar în sens pozitiv și de susținere a strategiilor tarifare.

Poate că sunt nemulțumiri – totul s-a scumpit în România, în ultimii ani și nu numai, în România. Prețul energiei electrice s-a mărit în ultimii ani de câteva ori. Nu operatorii sau Felix Stroe fixează prețul apei, ci există reglementări legale, prin care se stabilesc tarifele serviciilor de alimentare cu apă și canalizare/epurare.

Tarifele practicate de operatorii licențiați sunt calculate pe baza avizului ANRSC și trebuie să acopere costurile de operare, precum și cele de amortizare a investițiilor, ținând cont de nivelul acceptat al ratei de suportabilitate, calculată în condițiile legii.

Strategia tarifară a oricărei companii de servicii publice care accesează fonduri europene pentru dezvoltare este stabilită de către un consultant independent și aprobată de toate Unitățile Administrativ Teritoriale implicate, prin Hotărâri de Consiliu.

Înțelegând tot acest cadru instituțional și legal de către părțile implicate, poți aplica un preț/tarif corect, fapt ce va fi benefic pentru beneficiarii finali care vor avea parte de niște servicii la parametri cantitativi și calitativi.

De ce-am mai avea nevoie, stimate domnule președinte de onoare, din perspectiva industriei apei, pentru a putea trece lin peste vremurile acestea?

În timp ce se pune accentul pe gospodărirea resurselor de apă, nu este posibil să se ignore problemele utilizatorului final. Activitățile furnizorilor de servicii vor avea în mod inevitabil implicații profunde pentru gospodărirea resurselor de apă; un exemplu evident fiind impactul serviciilor de epurare şi industriei asupra controlului poluării apei, altul fiind modul în care vor fi afectate politicile de preț.

Independența financiară a furnizorilor de servicii de apă poate fi crescută prin îmbunătățirea eficienței de operare, reducerea dispersiei și a altor forme de ape uzate, colectarea mai eficientă a veniturilor și reducerea furtului de apă. Cu toate acestea, majorările tarifare sunt, din păcate, susceptibile de a fi necesare.

În ciuda eforturilor considerabile de consolidare a capacităților care au avut loc în ultimele două decenii, ca parte a reformelor sectorului de apă pentru a ajunge din urmă țările mai avansate din UE, mai sunt multe de făcut. Acest lucru se reflectă, în prezent,  în rata redusă de absorbție a fondurilor UE, întârzieri în pregătirea și executarea proiectelor de investiții. Criza provocată de scumpirea energiei a avut un efect negativ și asupra activității  operatorilor regionali, efectul resimțindu-se pe toate palierele, atât operațional cât și al investițiilor.

Este imperios necesară coagularea tuturor eforturilor din partea factorilor implicați în sector pentru a putea rezista și pentru a  avea rezultate pozitive, rezultate pe care cetățenii trebuie să le resimtă: accesul nediscriminatoriu la servicii esențiale pentru viață și sănătate: apă potabilă și canalizare, iar rolul ARA în această perioada este definitoriu.

ARA trebuie să-și asume rolul de lider în acest tablou, ARA trebuie să coaguleze, ARA trebuie să fie VOCEA puternică a sectorului.

Să nu uităm, că Asociaţia Română a Apei  a jucat  un rol esenţial în dezvoltarea sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare din România.

Asociația Română a Apei trebuie să-și asume,  în continuare, un rol major în conștientizarea factorilor implicați în sectorul apei, în promovarea responsabilității sociale, a protecției mediului și utilizarea rațională a resurselor de apă, astfel încât conceptul teoretic de dezvoltare durabilă să devină o realitate.

Și foarte important,  “APA ESTE VIAȚĂ!”

 

Mulțumesc!

Crenguța Radosav, specialist Comunicare și Marketing AQUATIM