De peste douăzeci de ani, conduce exemplar APAVITAL (din poziții de top, director tehnic timp de 17 ani, președinte al Consiliului de Administratie al Companiei, timp de opt, director general, din 2020) performanta regie de apă și canalizare a dulcelui târg moldav, de tot atâția, piața reconfirmă, definește și punctează această “dualitate” om-companie via Iași drept una meritorie.
Este omul calculelor excelent potrivite în tot ceea ce presupun construcțiile civile, industriale și agricole, căci deține o diplomă grea și onorantă a InstitutuluiPolitehnic “Gh. Asachi” Iaşi. Reputația acestui pol academic românesc este de necontestat, aceasta este o axiomă!
Este doctor în inginerie – lucrarea “Studii și cercetări referitoare la pierderile de apă în rețele de distribuție” – oficializat de-un alt for puternic al științei/tehnicii naționale (putem extinde liniștiți și în zona internațională), Institutul Politehnic București.
A început ca student la CCF – căi ferate, drumuri si poduri, a continuat cu CCIA – construcții civile, industriale si Agricole, a cunoscut îndeaproape hidraulica, i-a plăcut din start, n-a realizat atunci că îi va marca ASTFEL viata, n-a regretat o clipă “cursul” ulterior al ei.
Mai târziu, și-a “împrietenit” apa și (supra)domeniile ei complexe prin absolut tot ceea ce numim generic parcurs profesional, a “internalizat-o” și “externalizat-o” prin proiecte/programe naționale/internaționale mari/majore pe care le-a girat din poziții manageriale de forță. A fost (și este) într-o perfecționare continuă, aici, în Europa sau în Statele Unite, constanta vieții sale fiind una. Clară ca lichidul vital. Sigură. Categorică. Fascinantă. Confirmată de însuși marele Confucius: “Fă ceea ce-ţi place cu adevărat şi nu vei mai munci nicio zi din viaţa ta!”.
Girează SINGURUL proiect transfrontalier România-Republica Moldova prin care o companie din Uniunea Europeană furnizează apă în afara spațiului comunitar, dar și un onorant premiu național de HR (într-o competiție cu giganți privați). Duce în spate, alături de-o echipă puternică, managementul celor aproape 600 milioane de euro, fonduri POIM, precum și desfășurătorul aparte al ACVO, Asociație înființată de ApaVital pentru a da viață proiectelor sale de responsabilitate socială și de implicare în comunitate.
Deține funcția de Președinte al Comisiei pentru investitii interne si externe și de fost membru al Consiliului Tehnico-Științific al Asociației Române a Apei.
Ce este ARA pentru Mihail Doruș? O parte foarte importantă a vieții profesionale, dar și a celei sociale, odată ce, aici, a crescut, s-a dezvoltat, format profesional, a acumulat experiență, știință, prietenii. Valoroase toate. Pe oameni ca: Berevoianu Costin (RGAB), Pitu – Constanta, Gheorghe Moraru – PROED/ SETA, Prof Pislarașu, Ștefan Groza –Suceava, Ion Toma, Gheorghe Nichita, Florin Iliescu (Bistrița), Ciocodan – Brasov, Bălan, Creangă, Angheluș, Nana, Călin, Dorin Ciataraș, Călin Neamțu, Vasile Ciomoș, Ghe. Vasilescu – Vrancea si lista ar putea continua îi numește monștri sacri, nici că ne-am gândi să-l contrazicem!
Vorbim cu și despre dr.ing Mihail Doruș, managerul APAVITAL Iași, profesionistul care iubește deopotrivă apa și tenisul, oamenii buni și credința dreaptă, vorba limpede și gândirea precisă.
Când a fost clar pentru dumneavoastră că apa vă va… “curge” prin vene definitoriu? În fapt, ce v-a atras la ea?
Cred că a devenit clar că voi rămâne în acest domeniu în anul 1996, când, fiind doar de un an în RAJAC ( Regia Autonomă Județeană Apă Canal – nu era foarte onorant pe atunci să spui că lucrezi la apă-canal…) am demarat programul MUDP I (municipal utilities development program) cu finanțare BERD. Am intrat în contact cu consultanti/ ingineri englezi si am început să înțeleg cum funcționează o companie de servicii publice ca a noastră. Am fost uimit! Cât de simplu si de clar vedeau cei de la BERD, consultanții săi, această afacere si câte “greșeli” făceam noi în România…
Programul de atunci, de doar 15 milioane USD, mi se părea astronomic (astăzi confirmăm lunar facturi de această valoare!), iar realizările si satisfacțiile aduse de implementarea acestui proiect m-au convins definitiv să ramân și să continui în branșă… Tot atunci, cu ocazia întâlnirilor organizate de BERD pentru a monitoriza progresul acestui program, i-am cunoscut pe colegii mei din Timișoara, Târgu Mures, Craiova, Brașov, așa am descoperit oameni formidabili, un sector fascinant și multe asemănări dar si deosebiri între companii aflate la doar câteva sute de kilometri distanță.
Sunteți legitimat în absolut toate domeniile mari și complexe ale acesteiindustrii: apă potabilă, apă uzată, echipamente de detectare si reducere a pierderilor de apă pe rețele, stații de tratare, stații de epurare, practic, suntețiun “tehnic” desăvârșit. Unde “doare” cel mai tare (care este vulnerabilitateanoastră principală), de ce, cum tratăm “afecțiunea”?
E mult prea mult spus “legitimat” dar pot afirma că am cunoștințe despre toate aceste domenii, iar în unele chiar m-am specializat fiindcă mi-au fost necesare. Practic, toate aceste domenii sunt vitale pentru companiile de apă, e greu să spui că apa potabilă e mai importantă decât apa uzată, depinde de la caz la caz… Cert, în cazul nostru, în momentul de față, critice au devenit sursele de apă, cantitățile livrate de acestea si mult mai important calitatea acestor surse.
Pe fondul secetei pedologice extreme prin care trece Moldova în ultimii ani, au apărut provocări mari privind tratarea apelor de adâncime, avem bor, nichel și amoniu în unele foraje, avem sulfați la concentrații foarte mari (>900 mg/l), apar în plus manganul și fierul, elemente care necesită costuri investiționale și care diminuează capacitățile de tratare. Sunt convins că acestea vor fi provocările cărora toți operatorii vor trebui să le facă față, în anii următori.
Cele mai noi domenii – nu am avut pe atunci cursuri în facultate dar, în prezent, trebuie să le acordăm atenție sporită – sunt: GIS, digitalizare, digitizare, managementul activelor. Toate acestea constituie provocări pentru orice specialist din sector. In aceste domenii pot spune că mi-am concentrat atenția în ultimii ani.
V-ați perfecționat în străinătate, ați mers în companiile din Vest, sunteți în contact permanent cu cei care, teoretic, știu mai bine ca noi să scrie performanță și în apă. Ce au ei și ne lipsește nouă? Cum i-am putea ajunge din urmă? I-am putea depăși vreodată?
Am căutat să mă instruiesc și după modelul celor din Vest. Mi-a plăcut modul lor simplu de a înțelege lumea și de a rezolva problemele. Am avut ocazia să particip la diferite cursuri de specialitate care pot spune că mi-au deschis orizontul și mi-au dat încredere în realizarea proiectelor din companie.
Ca să vă răspund la întrebare, ce au ei și nu avem noi?… au un sistem de învățământ primar și superior diferit; sistemul pune accent pe logică, pe înțelegerea profundă a fenomenelor fizice si chimice. Un sistem care conduce spre specializare și care formează adevărați profesioniști ai domeniului; acumuleaza cunoștințe solide despre modelul afacerii și învață, pe lângă concepte inginerești importante, și economie, și administrație, ceea ce, în opinia mea, este foarte important, este capital pentru un viitor angajat in administratia publica.
Partea cu memorarea și reproducerea de formule nu există! Cred că o reformă a sistemului de învățământ ne-ar putea aduce beneficii peste 20 de ani. Apoi, ”învățământul de masă” ar trebui să se preocupe de masă, de elevi ca grup, nu doar de vârfuri!
Cum ați scris dumneavoastră PERFORMANȚA APAVITAL, căci este o evidență incontestabilă?
Cu multă muncă, multă dedicație, cu sacrificii! Foarte important: Nu am scris SINGUR această performanță!
Începuturile au fost dificile dar am avut norocul să întâlnesc oameni deschiși si dornici să schimbe ceva. Tinerețea și entuziasmul meu de atunci au compensat experiența … între timp s-au acumulat toate, am realizat că oamenii (cei cu valori si principii) contează cel mai mult într-o companie, astfel că am încercat să mă înconjor de acest tip de persoane! Am avut înaintași pe care i-am stimat și apreciat și de la care am învățat enorm! Am ales să lucrez cu persoane integre, care au valori morale și sociale solide, profesioniști în domeniile lor, dornici să întâlnească provocări și să ducă acest serviciu social într-o direcție diferită. Apreciez implicarea, cinstea, ordinea, curajul de a-ti asuma deciziile luate, toate aceasta sunt foarte importante într-o companie ca a noastră. Lipsa de cunoștințe nu e o gravitate în sine atât timp cât ești dornic sa înveți și să devii un component de bază al echipei. Am fost parte a mai multor echipe, apoi am coagulat eu echipe, am format ca director tehnic și formez și acum ca director general echipe, nu fac decât să încerc să identific ce e mai bun în colaboratorii mei, să îi susțin, să îi încurajez și să identific între ei schimbul generației de mâine! Resursa umană va fi cea mai mare problemă a noastră în următorii ani, pe absolut toate palierele!
Ce contează și în ce măsură? Cum vă alegeți colaboratorii principali? Om sclipitor sau echipă monolit? Știm că ele nu merg întotdeauna împreună. Ce prevalează?
Cred că ai nevoie în egală măsură si de oameni sclipitori și de oameni de echipă! Contează foarte mult să adere la PRINCIPIILE și la VALORILE Companiei! Dacă înțeleg MISIUNEA și dacă sunt de acord cu VALORILE pe care le-am stabilit atunci, mai devreme sau mai târziu, vor fi parte din ECHIPA aceasta.
Câteodată prevalează experiența, altădată tinerețea. E greu de spus și de generalizat. Sunt multe calități importante care pot face diferența în domeniul nostru. Eu pun accent pe educație (pe cei 7 ani de acasă!) pe respect și colegialitate, pe atitudinea pro-activă, pe asumarea responsabilității și a deciziilor. Îmi plac cei care construiesc colective și nu le demolează! Îi prefer și admir pe cei care identifică potentiali urmași și îi instruiesc în acest scop, dar și pe cei care acceptă eșecul și pot trece mai departe cu învățămintele necesare, fara angoase si cu cel putin o lecție învățata dintr un esec.
V-ați ghidat viața profesională după modele? V-au fost de folos? Mai avem figuri importante în acest contemporan alert? Pot ele impresiona un student la Hidrotehnică?
Da! Am avut modele și încă am modele în viață și în carieră! Primii au fost profesorii din liceu, apoi am avut adevărați MAEȘTRI în facultate, ulterior am identificat în companie colegi desăvârșiți (Toma Ion, fostul director general, a fost si este un model pentru mine din multe puncte de vedere, inginer, lider, soț, tată, coleg) și în numeroasele proiecte realizate. Oameni de la care am învățat enorm în diferite situații si în diferite conjuncturi! Mi-am apreciat si respectat întotdeauna colegii din breaslă, pe măsura ce i-am cunoscut si le-am aflat provocările și realizările : domnul Călin Neamțu si întreaga echipă de la Cluj, Otto Daraban-Tg Mureș, domnul Vasilescu – Vrancea, domnul Vlaicu – Timișoara, actuala și fosta echipă de la Constanța. Cu toții au realizări fantastice!
Nu pot să închei fără să vorbesc despre regretatul profesor Sandu Marin, care m-a ghidat spre un doctorat unic la acea vreme, foarte actual astăzi, Profesorul și îndrăznesc să spun prietenul meu Gabriel Racovițeanu, profesorul Teodor Mateescu de la Iași; colaborarea cu aceștia de-a lungul anilor m-a modelat cu siguranță și m-a transformat. Ca om și ca profesionist.
Cât despre impact… depinde de student. Dacă au văzut în familie și au crescut astfel, atunci, da, pot fi marcați și pot alege o astfel de carieră.
Totuși, pe tinerii de astăzi nu cred că îi mai impresionează viața și cariera unui profesor sau a unui inginer, din păcate revenim la școală, la educație și mai ales la SOCIETATEA noastră care aduce/promovează… alt fel de modele.
Cine mai e fascinat în zilele noastre de alimentări cu apă și canalizare? Cum vedeți dumneavoastră umplerea acestui gol periculos, care ar fi pașii, cât de stringenți sunt?
Tot mai puțini studenți, din ce spun colaboratorii mei din Iași si București.
Sunt mai multe solutii și-apoi să știți că problema nu este doar în domeniul nostru. Cred că orice domeniu am lua în discuție, la rându-i se confruntă cu acest “gol periculos”.
În opinia mea, reînființarea școlilor medii tehnice, a claselor de maiștri și a școlilor profesionale ar fi o primă și urgentă soluționare a acestei probleme.
Îndemnul “Utilizați apa responsabil!” devine urgență planetară. Campaniile pe care le fac toate companiile de apă și canalizare din țară par a fi insuficiente. Aveți o rețetă pentru o conștientizare rapidă și sigură a celor care nu realizează pericolul evident în care ne aflăm?
Nu cred că sunt insuficiente! Văd tot mai des astfel de mesaje în mass media, în toată țara și în Europa. Cred că lumea a înțeles mesajul dar asa cum se întâmplă mereu: îi afectează doar pe unii. Cei care nu suferă (ÎNCĂ) din această cauză nu conștientizează pericolul.
Noi la Iași ne confruntăm de câțiva ani cu o secetă pedologică severă; sistemele de alimentare cu apă pe care le administrăm sunt utilizate pe post de sisteme de irigații începând cu luna aprilie până spre mijlocul lui septembrie; avem date certe care arată că diferența de volum utilizat în perioada caldă este de 3-4 ori mai mare față de lunile octombrie/martie; este o dovadă clară că nu funcționează DOAR cu campanii publicitare!!!
Ca operatori, trebuie să facem încă foarte multe în privinta reducerii pierderilor (acest lucru înseamnă investiții mari care vin la pachet cu tarife mari) iar următorul pas spre conștientizare este tariful diferențiat. Multe țări au făcut și fac acest lucru și se pare că doar astfel poți responsabiliza consumatorul; pot să vă spun că eu am discutat în ADI Iasi acest subiect și foarte mulți primari ar fi de acord cu acest tip de tarif diferentiat.
În Spania și Franța, în prezent, sunt în vigoare restricții la consumul de apă. Plus amenzi. Rezonați cu aceste măsuri? Ar trebui importate?
Da, au fost în verile trecute, probabil vor deveni o obișnuință aceste restricții. Nu cred că sunt alte soluții. Noi aplicăm acest tip de restrictii acolo unde nu avem cantitatea necesară. Facem investitii pentru asigurarea unui program continuu de furnizare, dar sunt situații în care nu ai altă soluție pe termen scurt, mediu.
Care considerați că sunt cele mai importante probleme/“amenințări”/provocări la adresa acestui serviciu public atât de important?
Aș îndrăzni să le enumăr pe cele care le-am identificat în ultimii ani, nu neapărat în această ordine sau importanță:
– Schimbările climatice, care ne afectează în diferite sensuri pe toți –vezi precipitațiile deosebit de abundente din ultimele două-trei luni din Vestul țării versus seceta pedologică severă din Est; combinația pe care o creează apa împreună cu energia și agricultura va influența tot mai mult dezvoltarea acestor sisteme si economia locală; în lipsa apei nu EXISTĂ NIMIC!
– Poluarea surselor existente (continuă si tot mai accentuată) – prevederi legislative care presupun investiții majore în procese de tratare tot mai complexe;
– Îmbătrânirea infrastructurii pe care o gestionăm; Solutia: iarăși investiții!
– Riscurile cibernetice aferente digitalizării si introducerii noilor tehnologii informatice; inovațiile ne schimbă viata, tehnologiile schimbă perspectivele și comportamentul uman;
– Resursa umană – lipsa acestei resurse și disponibilitatea de-a lucra în cadrul acestui serviciu;
Cum simțiți că este privită ARA? Dar oamenii apei? Politic, social? Ce ajutor ne-ar trebui, de unde este ideal să vină?
ARA cred că este o organizație profesională privită cu seriozitate. Poate puțin mai multă implicare din partea membrilor (Operatorii regionali) ar aduce un plus de valoare și consistență tuturor acțiunilor noastre.
Domeniul are încă multi profesioniști, nu suferim de “impostori” ca în alte domenii din România; în general avem o imagine bună, se vede preocuparea noastră pentru modernizare și pentru creșterea nivelului serviciilor. Nu cred că trebuie să așteptăm ajutor de undeva anume. De ani, colaborăm si avem relații cu cel putin trei ministere importante: Dezvoltare, Mediu și Fonduri Europene. Trebuie să valorificăm acest atu, în ultima perioadă am și reușit!
Sper că România va realiza că industria apei este un sector de importanță strategică națională; cu toții am dovedit în pandemie că acest sector a funcționat și a susținut celelalte servicii vitale ale statului.
Cum arată acum industria apei în România, cum credeți că va arăta în viitor, cum ar TREBUI să arate?
Pot afirma fără greșeală că dintre toate celelalte servicii de utilitate publică (salubritate, termie, energie, transport public) sectorul apei a cunoscut, începând cu 1995, cea mai accelerată și solidă dezvoltare. Astăzi, concurăm la performanțe cu sectorul privat din energie (nu comparăm numărul de clienți, doar nivelul serviciului) si pe acest trend suntem de mulți ani. Pe scurt, pășim serios și asumat pe un drum corect, către dezvoltare și eficiență!
Industria apei în România nu va putea fi mult diferită de cea planetară. Cu certitudine, consider că a sosit momentul ca APA să fie declarată de interes național și strategic! Noi vom continua să investim astfel încât să ajungem măcar la media Uniunii Europene dacă nu peste. În egală măsură, vom insista să creștem generații noi de specialiști.Stimate domnule director general, ar putea vreodată robotul să se “înstăpânească” în apele noastre?…
Cine poate spune/ prezice unde vom fi în cinci ani? Acum cinci ani ne închipuiam că vom avea ChatGPT 4? Nu! Versiunea 5 în 2024!…
Mai degrabă întrebarea legitimă ar fi dacă vom folosi noi ca oameni această inteligență DOAR în scopuri nobile sau (sigur!) se vor găsi semeni să utilizeze această forță fantastică în moduri distructive. Dinamita a fost creată de Nobel cu scopul de a ușura munca societăților de cale ferată și drumuri, dar a ajuns să fie utilizată pe scară planetară în alte scopuri; aici cred că va fi marea provocare a omenirii!
AI este astăzi parte a numeroase procese din companiile noastre, avem algoritmi care “învață” modul de consum dintr-un sector (DMA) și pot identifica pierderi, vane de reglare a presiunii (dotate cu AI) – pot regla apoi presiunea cum niciun operator uman nu ar putea-o face( repede, în timp, precis), avem sisteme SCADA, pompe dotate cu AI, etc… Nici nu cred că ne putem închipui ce va urma!
În sectorul nostru, ca în multe altele, omul va prima și chiar dacă vor fi multe zone în care AI își va face simțită prezența – va înlocui personal, va analiza mii si mii de seturi de date – tot omul va lua decizia finală!
Interviu realizat de Crenguța Radosav
Specialist Comunicare și Marketing Aquatim SA