Urmare a unui proces complex, început în 1858, pe data de 24 ianuarie 1859 a avut loc Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, cunoscută drept Mica Unire. Unii contestă acest termen, în condițiile în care evenimentul n-a fost unul mic deloc, el consfințind înfăptuirea statului național unitar român, de la 1918.
Unirea celor două principate a fost un proces bazat pe puternica apropiere culturală, de reținut fiind faptul că, în anul 1848, s-a realizat și uniunea vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.
Alexandru Ioan Cuza era ales domnitor în unanimitate, la 5 ianuarie 1859. Impusă sub o puternică presiune populară, cu deosebire la București, alegerea ca domn al Țării Românești a lui Alexandru loan Cuza avea să-și găsească o confirmare deplină la marea manifestare prilejuită de sosirea alesului națiunii în capitala munteană.
Prin Constituția adoptată la 1 iulie 1866, Principatele Unite încep să se numească oficial România, pentru ca la 1 decembrie 1918 s-a înfăptuit Marea Unire a Transilvaniei cu România, creându-se actualul stat.
Timișoara marchează Unirea, prin diverse evenimente, de la cele oficiale până la cele culturale, inedite. În dimineața zilei de 24 ianuarie, la monumentul lui Alexandru Ioan Cuza, din fața sediului Inspectoratului Județean de Poliție Timiș, vor avea loc manifestări dedicate Zilei Unirii Principatelor, cu alocuțiuni ale oficialităților, ceremonial militar-religios, depuneri de coroane la monumentul domnitorului.
În plan cultural, în seara Unirii, Opera Națională Timișoara vine cu un spectacol interesant, intitulat Bal mascat, de Giuseppe Verdi, interpretat integral în limba italiană și titrat în română. Pe scenă vor urca Orchestra, Corul şi Ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara. Conducerea muzicală îi aparține lui Victor Dumănescu, Cluj-Napoca, iar regia artistică va fi asigurată de Frans Meewis, din Olanda.
