Shi Cheng sau Orașul Leului se află ascuns pe fundul unui lac din zona Muntelui celor Cinci Lei, situat în China. Așezarea a fost centrul politico-economic al provinciei Zhejiang din estul țării și a fost sacrificată în 1959, după ce guvernul chinez a decis construcția unei hidrocentrale. Orașul Leului a “murit” înecat în apele Lacului Qiandao, lac de adâncime între 25 și 40 de metri, cu regrete și amintiri, cu o istorie aparte, așa cum au toate orașele chineze. În următorii 50 de ani, peste splendida așezare s-a așternut uitarea… Platon descria Atlantida, în urmă cu peste 2.600 de ani, ca fiind o insulă situată dincolo de Coloanele lui Hercule. El spunea că insula a dispărut în adâncurile mării într-o singură zi. Fascinantul tărâm este căutat în continuare în Marea Mediterană, mai ales în jurul strâmtorii Gibraltar.
Atlantida Chinei – Orașul Leului – a avut aceeași soartă.
Un labirint de temple albe, monumente memoriale, drumuri pavate şi case, toate ascunse la 40 de metri sub apă, compun o lume misterioasă, stăpânită de ape, o viitoare atracție turistică pentru cei care gustă astfel de peisaje și trăiri.
Misterul acestei perle chineze, de aproape 1400 de ani vechime, stă în faptul că întregul oraș a fost conservat într-un fel de capsulă a timpului, astfel că aproape toate construcțiile au rămas intacte, inclusiv grinzi, scări de lemn, ornamente arhitecturale. Sub o “protecție” necunoscută, fostul oraș zumzăitor s-a păstrat perfect, singura diferență fiind aceea că, acum, este unul tăcut, ce scrie povești frumoase pentru turiști și localnici din străfundurile albastre ale lacului ce i-a devenit casă.
După o jumătate de secol, Atlantida Chinei a devenit publică graţie unui agent de turism, care s-a scufundat şi a filmat totul. Imaginile au fost preluate de toate marile agenţii de ştiri ale lumii. Autoritățile chineze au decis, la scurt timp după aceasta, să includă orașul scufundat în obiectivele turistice ale zonei.
A existat, oare, cu adevărat, … adevărata Atlantidă?
Filozoful grec Platon este cel care a susținut că Atlantida a existat, a fost ceva aparte, evoluat, modern, avangardist pentru acele vremi, „un pământ feeric, pașnic, prosper, cu clădiri monumentale și tehnologii înalte, create de către o civilizație superioară” și, pe cât de viu și zgomotos și-au dus viața locuitorii ei pe atât de terifiant au dispărut, și cu ei întreaga așezare, într-un cutremur de proporții.
Astăzi, după mai mult de două mii și patru sute de ani, legenda Atlantidei este la fel de tragică și spectaculoasă. Dacă mulți au tratat, ani în șir, cu titlu de mit si atât descrierile lui Platon, din 2005 au început să apară dovezi care susțin și din punct de vedere științific existența misticului tărâm populat cu atlanți! O echipă internațională de cercetători a studiat un perimetru amplu din vestul strâmtorii Gibraltar și a ajuns la concluzia că, în zonă, a existat, într-adevăr, o insulă lovită de un cutremur devastator și acoperită de un val tsunami, chiar în perioada la care făcea referire Platon.
Niște structuri bizare descoperite pe fundul Mediteranei, în dreptul coastei cipriote, au fost desemnate, în 2004, drept vestigii ale orașului dispărut. Însă o locație mult mai probabilă a Atlantidei se apreciază a fi o mică porțiune din dreptul strâmtorii Gibraltar – ipoteza insulei Spartel, reacreditată la începutul acestui an.
Șeful echipei de cercetători, doctor Marc-Andre Gutscher, de la Institutul European de Studii Marine din Plouzane, Franța, a declarat că asemănarea dintre legendă și realitatea geologică descoperită este izbitoare: „Posibilitatea ca un cutremur de mare magnitudine și un val tsunami să devasteze regiunea geografică aleasă de Platon pentru legenda sa pare a fi mai mult decât o întâmplare.”
Atlantida, prin ochii unui clarvăzător
În 1927, Edgar Cayce, un celebru clarvăzător american, a declarat că are cunoștință despre locația celebrei cetăți dispărute. În timpul transelor sale hipnotice, Cayce a descris cu lux de amănunte o civilizație avansată care a înflorit lângă insula Bimini din Marea Caraibelor și care a căzut victima unui terifiant dezastru natural. In 1940, clarvăzătorul a făcut o predicție care s-a dovedit relativ adevărată: „Vestigiile Atlantidei vor fi descoperite spre finalul anilor ’60.” Cayce a decedat în 1945, iar spusele sale au devenit oarecum realitate când, în 1968, au fost descoperite blocuri de piatră cu inscripții necunoscute și vestigii ale unor coloane de marmură scufundate lângă insula Bimini. Totuși, analiza experților a demonstrat ulterior că respectivele coloane fuseseră construite în jurul anului 1800 și că erau, probabil, materiale de construcție destinate conacelor de pe plantațiile de bumbac din sudul Statelor Unite. Cum au ajuns ele pe fundul mării rămâne însă un mister.
Mister sau nu, Atlantida este o poveste frumoasă și incitantă, despre lumi demult apuse, despre oameni ca și noi, despre speranțe, vise și idealuri, despre viață și despre moarte, despre trecut și viitor. Ori tocmai pentru acestea merită toată emoția și sensibilitatea noastră, a muritorilor de astăzi…