Este binecunoscut faptul că apa din canalizare ajunge în cursurile de apă nu oricum, ci curățată în stațiile de epurare. Despre „produsul secundar” al procesului de epurare, nămolul, se cunosc, însă, mai puține lucruri. Cu producții zilnice ce depășesc 100 de tone în marile orașe și având la orizont perspectiva îngrijorătoare a interzicerii evacuării acestuia la depozitele de deșeuri începând cu 2020, nămolul pare a fi la ora actuală „un cartof fierbinte” pentru operatorii stațiilor de epurare.

În acest context, conferința tehnico-științifică internațională „Managementul Nămolului 2016”, din cadrul Forumului Regional al Apei Dunăre-Europa de Est, de la București, din perioada 16-18 mai 2016, a atras interesul a numeroși reprezentanți ai companiilor de apă din România.

Soluțiile și utilajele de ultimă oră și tehnologiile inovatoare au fost discutate, pentru pregătirea noilor proiecte de investiții finanțate prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.

În cadrul sesiunilor tehnice de specialitate au fost prezentate bune practici, metode și tehnologii de reducere a cantității de nămol din stațiile de epurare sau pentru valorificarea acestuia, aspecte legate de producerea și utilizarea biogazului, strategii pentru managementul namolurilor pe termen mediu și lung ale operatorilor de stații de epurare, aspecte economice și de mediu.

Aquatim a contribuit la dezbaterile ocazionate de conferința de management al nămolului, prin două lucrări, prezentate în prima zi a manifestării. Dr. ing Ioan Neamț a expus lucrarea Posibilitatea valorificării energetice a nămolului și co-substratelor într-o stație de epurare regională. Co-substratele sunt materiale cu încărcare biodegradabilă mare, rezultate din fabricile cu profil agro-alimentar, cum ar fi fabricile de lapte, de conserve alimentare, abatoare etc. Acestea pot juca un rol pozitiv în valorificarea nămolului, rezultat ca produs secundar la stațiile de epurare.

Ioan Neamț explică avantajele folosirii co-subtratelor într-o stație de epurare: „Cofermentarea acestor materiale cu nămolul de epurare crește mult eficiența fermentării și, implicit, cantitatea și calitatea biogazului produs. În lucrarea prezentată la ExpoApa, am expus o soluție de procesare combinată a nămolului de epurare și co-substratelor, cu scopul de reducere a poluanților organici și de producere de energii regenerabile, termică și electrică, prin arderea biogazului și a nămolurilor procesate.”

Lucrarea prezentată de dr. ing. Adrian Corui, angajat al stației de epurare din Timișoara, De la valorificarea energetică până la utilizarea în agriculură – soluții fezabile de management al nămolurilor pentru stațiile de epurare regionale din România, face o analiză pragmatică a celor mai vehiculate modalități de gestionare a nămolurilor în mediile de specialitate.

Utilizarea nămolului în agricultură, ca îngrășământ, sau arderea sa, pentru producerea de energie, sunt deopotrivă fezabile, în funcție de cantitatea și calitatea nămolului, respectiv de proveniența acestuia. Interzicerea evacuării nămolului la depozitele de deșeuri, pe viitor, aduce o constrângere în plus operatorilor de apă și canalizare, nevoiți să proceseze cantități tot mai mari de nămol. În același timp, se creează o nișă pentru creșterea numărului de incineratoare și dezvoltarea acestei metode, la nivel regional.

„Odată cu dezvoltarea orașelor mari, a crescut și cantitatea de nămol de epurare. Cred că trebuie să avem în vedere, din ce în ce mai mult, valorificarea nămolului prin ardere. Nu trebuie să neglijăm nici utilizarea în agricultură, mai ales în cazul localităților mici, sau a zonelor slab industrializate. Să nu uităm însă, cantitatea și calitatea nămolurilor sunt aspecte esențiale de luat în considerare atunci când alegem metoda de valorificare a acestora”, a concluzionat Adrian Corui.

Conferința „Managementul Nămolului 2016” a oferit celor prezenți posibilitatea de a discuta strategii, tehnici și bune practici din domeniu, precum și de a se pune la curent cu tendințele actuale la nivel european și internațional.