„Astăzi este o zi în care putem să ne simțim mândri. Am ajuns la primul acord universal privind schimbările climatice, cu obligativitate juridică, care va deschide lumii posibilitatea de a evita schimbări climatice periculoase. Este o foaie de parcurs pentru o lume mai bună, mai justă și mai durabilă. Uniunea Europeană a luptat pentru ca acest acord să fie cât mai puternic posibil. Am fost un liant de succes pe parcursul acestor negocieri. Dar să nu uităm că Paris este doar începutul unei lungi călătorii. Împreună cu toți cei interesați – ONG-uri, comunitatea de afaceri și fiecare cetățean -, avem, începând de acum, responsabilitatea de a transpune acest acord în acțiuni.”(Carole Dieschbourg, Ministrul Mediului din Luxemburg, declarație în cadrul conferinței COP 21, 15 decembrie 2015, Paris)
Ne confruntăm în ultima vreme cu ploi torențiale prelungite, care duc și la inundații. Mass-media abundă de știri despre viituri și alunecări de teren, ca urmare a unor astfel de ploi, urmate de perioade lungi de secetă și temperaturi ridicate. Barierele ridicate ad-hoc de oameni în calea apelor cedează, drumurile sunt inundate, apa intră în case, mulți dintre oameni rămân fără adăpost. Cam acesta este tabloul schimbărilor climatice. Încă nu avem soluții imediate și nu suntem pregătiți pentru aceste fenomene meteorologice extreme. Din păcate, ele se vor intensifica în următorii ani, sunt de părere experții în domeniu.
Ce sunt schimbările climatice?
De pe site-ul NASA (National Aeronautics and Space Administration) aflăm că schimbările climatice reprezintă o schimbare în climatul global al Pământului. Acest lucru poate fi o schimbare a temperaturii medii a Pământului sau poate fi o schimbare în structura precipitațiilor medii ale Pământului.
Într-o serie de rapoarte internaționale se afirmă că încălzirea globală este mult mai rapidă decât se preconiza recent de către Grupul Interguvernamental al Experţilor în Evoluţia Climei. Cert este că schimbările climatice se manifestă printr-o serie de modificări ale parametrilor mediului, care ar putea afecta major viaţa pe Pământ. Pe lângă cauzele naturale, un rol important în încălzirea globală îl are și factorul uman, prin industrializarea intensivă şi utilizarea masivă a combustibililor fosili. În timp ce schimbările climatice naturale au loc în perioade de timp foarte lungi, ceea ce permite o adaptare a speciilor vegetale şi animale la condiţiile climatice noi, schimbările antropice (determinate de acțiunea omului) sunt foarte rapide şi, în consecinţă, ameninţă ecosistemele fragile. Potrivit marii majorităţi a oamenilor de ştiinţă, încălzirea globală este atribuită efectului de seră cauzat de emisiile de gaze cu efect de seră (GES), printre care dioxidul de carbon este primul în top.
Așadar, încotro ne îndreptăm?
Pentru prima dată, s-a conștientizat faptul că trebuie luate măsuri la nivel global, în anul 2010, prin Acordul de la Copenhaga, negociat la Conferinţa Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice, unde s-au stabilit obiective de reducere a GES, verificabile la nivel internaţional, în ţările în curs de dezvoltare şi în cele industrializate. Acordul s-a axat pe cooperarea internaţională pentru a limita emisiile atmosferice de dioxid de carbon astfel încât temperatura globală să nu crească cu mai mult de 2°C până în 2100.
În 2015, între 30 noiembrie și 11 decembrie, Parisul a găzduit cea de a 21-a sesiune a Conferinței Părților (COP 21) la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice. În data de 12 decembrie, părțile au ajuns la un nou acord global privind schimbările climatice. Acordul prezintă un plan de acțiune pentru limitarea încălzirii globale mult sub 2°C.
Următoarea conferință, COP22, este programată să aibă loc în Marrakech, Maroc în noiembrie 2016. Pe site-ul oficial al conferinței www.cop22.ma/en/cop este menționat faptul că în prezent există 197 de părți la convenție (196 state și Uniunea Europeană), inclusiv Palestina, care a aderat în martie anul acesta.
Implicarea tuturor – a populației, a autorităților locale, a operatorilor de servicii, a guvernelor – este decisivă în acest moment. Există încă ignoranți cu privire la impactul sever pe care îl pot avea aceste schimbări climatice, ceea ce ne face și mai vulnerabili în fața acestor provocări. Cea mai mare parte a populației se așteaptă ca altcineva să ia măsurile necesare, guvernul sau alte instituții publice, și nu sunt obișnuiți cu ideea că fiecare ar trebui să se mobilizeze.
Cu toate acestea, ştim cu toţii că doar tehnologia nu este suficientă. Avem nevoie de politici globale serioase, care sunt puse în aplicare prin intermediul guvernelor, corporaţiilor, sistemelor de învăţământ, ONG-urilor, sistemului Naţiunilor Unite şi altor organizaţii internaţionale. Avem nevoie, de asemenea, de schimbări ale valorilor umane. Fiecare om va trebui să ia măsuri de gestionare eficientă a resurselor acasă sau la locul de muncă, să contribuie prin acțiunile sale la gestionarea eficientă a sistemelor publice.
Proiectul Milenium – 15 provocări globale
După mulți ani de cercetare a viitorului la nivel mondial, în cadrul Proiectului Milenium, concluzia este că lumea are resursele necesare pentru a răspunde provocărilor globale. Nu este cert însă dacă lumea va lua deciziile corecte pentru a aborda serios și corect aceste provocări.
Pentru a ajuta în luarea deciziilor, în cadrul proiectului au fost stabilite, alături de schimbările climatice, încă 14 provocări globale. Ele nu pot fi abordate de un guvern sau instituție care acționează singular, ci necesită o acțiune de colaborare între guverne, organizații internaționale, corporații, universități, ONG-uri și persoane creative. În acest context, cu toate că sunt numerotate într-o ordine, provocarea 1, de exemplu, privind dezvoltarea durabilă și schimbările climatice, nu este mai mult sau mai puțin importantă decât provocarea 15, cu privire la etica la nivel mondial.
Cele 15 provocări globale, sursa: Millenium Project .
Cele 15 provocări globale furnizează un cadru pentru a evalua perspectivele globale și locale pentru omenire, descrierea lor, cu o serie de puncte de vedere și acțiuni adresate pentru fiecare, cu viziuni regionale și evaluări de progres care sunt actualizate în mod continuu. Pentru fiecare provocare, există o imagine de ansamblu, opinii alternative sau observații suplimentare din partea participanților cu privire la prezentarea generală, perspectivele regionale și informații relevante din literatura de specialitate recentă, un set de acțiuni cu o serie de opinii de la interviuri cu factori de decizie pentru a aborda provocarea, acțiuni suplimentare și opinii cu privire la aceste acțiuni, și indicatorii propuși pentru măsurarea progresului sau a lipsei acestuia. Provocările sunt interdependente, o îmbunătăţire adusă uneia uşurează abordarea altora, deteriorarea uneia face mai dificilă abordarea celorlalte.
Proiectul Milenium (Millennium Project) este un mare „laborator” de idei, o organizație participativă de cercetare, independentă, interdisciplinară și transinstituțională, axată pe studiul viitorului. Proiectul Milenium urmărește să asigure, la nivel internațional, capacitatea necesară pentru avertizarea din timp asupra unor fenomene globale și analizarea acestora, împreună cu oportunitățile și strategiile asociate. Obiectivul proiectului este să acorde asistență în organizarea studiilor de cercetare, să îmbunătățească modul de abordare a viitorului și să facă această nouă abordare cunoscută pe scară cât mai largă, pentru a fi luată în considerare la stabilirea politicilor, în educația publică și instruirea specializată. Prin promovarea noului mod de a „gândi” viitorul, proiectul urmărește și să obțină feedback, ideal pentru acumularea de cunoștințe privind viitorurile posibile. Proiectul Milenium este o „inteligență globală strategică”, cu rolul de a interconecta perspective locale și globale în rețeaua sa de 55 de noduri și peste 4.500 de participanți din întreaga lume (www.StateOfTheFuture.org).
Foto: Carole Dieschbourg, Ministrul Mediului din Luxemburg.
