Date statistice, publicate pe portalul UNESCO, evidențiază faptul că, în prezent, mai mult de jumătate din populația lumii locuiește în mediul urban. Aceeași sursă arată că populația din orașe crește cu o persoană în fiecare secundă. Se estimează că, până în 2050, 70% din omenire va fi concentrată în mari orașe. Potrivit celor mai recente estimări ale Organizației Națiunilor Unite, la nivelul lunii iulie 2017, populația lumii era aproximată la 7,5 miliarde. Previziunile ONU indică faptul că populația mondială urmează să ajungă la 8 miliarde în anul 2023 și la 10 miliarde în anul 2056. Aceste cifre conduc la un calcul simplu: zonele urbane vor absorbi toată creșterea populației lumii în următoarele patru decenii.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, la nivelul anului 2015, peste 700 de milioane de oameni din orașe nu aveau acces la servicii de salubritate corespunzătoare, iar 156 de milioane dintre aceștia nu beneficiau de servicii de alimentare cu apă potabilă. Extinderea și asigurarea unor servicii moderne de alimentare cu apă și de canalizare pentru miliardele de orășeni, va juca un rol-cheie în asigurarea sănătății și securității orașelor, în protecția ecosistemelor și în minimizarea riscului de pandemii.

Privită dintr-o perspectivă mai optimistă, urbanizarea este o forță care schimbă modurile tradiționale de gândire și de acțiune datorită influenței civilizației, a diversității și a culturii. Folosirea spațiului urban capătă noi dimensiuni, gestiunea resurselor devine mai eficientă, apar noi modele de consum. Mai mult decât atât, stilul de viață și relațiile sociale se schimbă, orașele mari devin motoare de dezvoltare economică, socială și culturală.

De asemenea, orașele oferă oportunități semnificative pentru utilizarea apei și pentru gestionarea deșeurilor în mod integrat și sustenabil. Datorită civilizației și creșterii nivelului de conștientizare a populației, consumurile vor scădea, iar practici precum utilizarea unor surse alternative de apă, din colectarea apelor pluviale sau din reutilizarea apelor uzate, vor diminua presiunea asupra resurselor de apă. Mai mult, reutilizarea unor deșeuri, în condiții de siguranță, de genul eliminarea biosolidelor din apele uzate și folosirea lor pentru încălzire, poate ajuta la înlocuirea combustibililor fosili, dar și la eficientizarea energetică a stațiilor de epurare a apelor uzate.

Pornind de la aceste premize, proiectarea și construcția unei infrastructuri urbane care să facă față creșterii populației urbane, dar și schimbărilor climatice, sunt provocări majore. Infrastructura urbană este o combinație de sisteme fundamentale, de la sistemele de apă și canalizare, la rețelele rutiere și feroviare, rețelele naționale de alimentare cu energie electrică, până la cele de gaze naturale. La nivel mondial există numeroase preocupări pentru întocmirea unor ghiduri, a unor „foi de parcurs” pentru construirea și dezvoltarea de orașe care cuprind obiective de dezvoltare durabilă, dar și acțiuni ce stau la baza adaptării la schimbările climatice.

În acest context și conștienți fiind de provocările viitorului, Aquatim SA și Fundația Aquademica pun bazele unei colaborări în vederea identificării celor mai potrivite soluții în ceea ce privește dezvoltarea urbană sustenabilă, protecția mediului și adaptarea la schimbările climatice. Pe agenda manifestărilor Aquatim de anul acesta, un reper important este conferința Eco-Impuls cu tema „Urbanism și Infrastructură”. Organizată în cadrul unui parteneriat Aquatim-Aquademica-Asociația Română a Apei-Universitatea Politehnica Timișoara, conferința va reuni anul acesta specialişti din cadrul operatorilor de servicii publice din țară, companii furnizoare de echipamente sau prestatoare de servicii, mediul universitar şi institute de cercetare. Domeniile principale cărora Conferința Eco-Impuls li se adresează sunt serviciile de apă-canal şi deşeuri.